Mănăstireni, comuna legendarelor plase de rafie. În inima județului Cluj, într-o comună cu peisaje pitorești și oameni muncitori, s-a născut un meșteșug care avea să devină o parte esențială din cultura populară românească: confecționarea plaselor de rafie.
Comuna Mănăstireni din județul Cluj este locul unde a început această poveste.În anii ’60 și ’70, când rafia era încă un material nou în România, locuitorii din Mănăstireni au descoperit potențialul acestui material durabil și ușor de manipulat. Prin tehnici tradiționale de împletit, inspirate de meșteșuguri ancestrale, localnicii au început să creeze plase rezistente, destinate transportului de alimente, haine și alte bunuri.
„Nu știu câți dintre voi cunosc faptul că rafia este o plantă, o subspecie de palmier, care se numește Raphia (Ordin Arecales, Familie Arecaceae) și care trăiește în zone călduroase pe planetă: Africa în principal, dar și Asia Centrală, Australia, America Centrală.
În Mănăstireni s-a născut legenda plaselor de rafie
Totuși, plasele de rafie așa cum le știm noi nu sunt făcute din acel material, firele de frunze de palmier, ci din panglici de plastic sau, mai recent, din fire de polipropilenă (material mai puțin rezistent și mai puțin dăunător mediului, fiind reciclabil).
Am fost surprins azi să aflu că o comună din județul Cluj, Comuna Mănăstireni, a fost unul din locurile (nu știu dacă au fost și altele) în care s-a născut legenda plaselor de rafie.
Plasa de rafie a fost un produs iconic în România începând cu anii ’70, cu un apogeu în anii ’80-’90. Rezistența deosebită a acestor plase și volumul mare le face ideale pentru transportarea oricăror lucruri”, a transmis Florin Moroșanu.
Continuarea în Monitorul de Cluj
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(sursa foto: monitorulcj.ro)
