Nu este prima dacă când scriu despre piețele de energie din România deoarece este un haos de nedescris de mulți ani.
Încă din vara lui 2021 spuneam că „Piața de energie – risc de securitate națională!”. După atâția ani nu s-a întâmplat nimic în vederea elaborării unei noi legi. Afirm plenar că toate piețele de energie sunt manipulate în folosul unor grupuri care caștigă enorm de multi bani din buzunarele noastre. Să explicăm:
Piața de gaze de fapt nu există
Avem trei mari producători (Romgaz, Petrom și BSOG), câțiva importatori (importul anual de gaze e destul de mic și se realizează în sezonul rece deoarece nu avem unități de stocare suficiente), un transportator (Transgaz), câțiva distribuitori cu monopol regional și câteva zeci de furnizori (brokeri, care cumpără ieftin și vând scump). Atât timp cât România este cel mai mare producător de gaze din UE, rămâne întrebarea de ce România are cel mai mare preț la gaze?
În România gazele ar trebui să se tranzacționeze pe OPCOM, ce aparține de Transelectrica, Bursa Română de Mărfuri (BRM), de fapt o companie privată destul de netransparentă și SEAP (e-licitatie.ro).
Pe OPCOM nu s-au tranzacționat niciodată gaze, (cel puțin eu nu am găsit date în acest sens). Pe BRM, în aceste zile, după ce s-a anunțat de către Ministrul Energiei că se prelungește perioada de plafonare și subvenționare, se tranzaționează o mică parte din ce se consumă.
Consumul total de gaze în România este de aproximativ 10-11 miliarde mc anual, în funcție de cât ține și cât de frig este în sezonul rece, dar depinde și de condițiile economice. Volumul tranzacționat pe BRM a fost atât de mic încât poate fi considerat sub 1% din consumul total, iar pentru multe perioade dintr-un an nu au fost tranzacții.
SEAP este sistemul electronic prin care se desfășoară procedurile de achiziții publice în România, în conformitate cu legislația națională și europeană. La această platformă apelează de obicei instituțiile publice din România: ministere, primării, spitale, școli sau companii de stat. Tranzacțiile care se desfășoară pe această platformă sunt nesemnificative.
Consumatorii sunt de două feluri: cei casnici și cei industriali, cărora serviciul de achiziționare, mai apoi de vânzare, este făcut de furnizori. Consumul este previzibil: consumatorii industriali neîntreruptibili au un consum continuu (în bandă) și întreruptibil în funcție de programul de lucru. În această categorie sunt incluși și producătorii de energie termică și electrică. Consumatorii casnici au un consum mai mare iarna (pentru a produce energie termică) și extrem de mică vara. Și orarul este clar: dimineața și seara consumul crește.
Unde, cum și când se tranzacționează gazele?
Gazele produse de cei trei mari producători rar sunt scoase pe BRM, aceștia preferând, în unele cazuri impunându-li-se, să vândă direct, iar în cele mai multe cazuri, să vândă către furnizori și marii consumatori industriali.
Furnizorii încheind contracte bilaterale cu producătorii, marfa ori o vor primi la un anumit moment, ori o iau la incheierea contractului și o depozitează la Depogaz. Marea problemă a României este că nu are suficiente capacități de depozitare a gazului natural. Astăzi Depogaz are o capacitate brută de înmagazinare de 3,1 miliarde mc, dar doar 2,8 miliarde mc reprezintă capacitatea utilă, adică se pot extrage.
Consumul pentru o lună de iarnă este de aproximativ 2 miliarde mc. Deci pentru noiembrie – decembrie – ianuarie – februarie – martie consumul se poate duce la 7 – 8 miliarde mc dacă temperaturile sunt joase (cum sunt anul acesta), mai mult decât triplul capacității de stocare din România. Nu se discută nimic de asta și nu înțelegem de ce!
În România sunt patru mari furnizori: Romgaz, Petrom, EoN și Engie. Aceștia dețin clienți care consumă peste 90% din consumul anual. Consiliul Concurenței nu se sesizează!
Majoritatea acestor furnizori nu încheie contracte fără banii jos. De aici rezultă că furnizorii trebuie să se împrumute la bănci, o componentă a pieței de energie despre care nu se discută! Rezultă că există o mare perioadă de timp între plata gazelor, furnizarea lor și încasarea banilor de la consumatorii finali. Dar încă din toamna lui 2021, de când s-a instituit legislația plafonării și subvenționării, furnizarea își încasează banii de la consumatori și de la stat, diferența de preț, adică subvenția. Problema este că aproximativ 80% din margine revin tot statului, banii încasați după vânzare de la consumatori și de la stat, minus banii dați la producători, banii datorați Transgaz-ului și Depogazului, minus dobânzile băncilor. Adică, se diminuează profitul, dar asta nu înseamnă că acesta nu este mare.
Trebuie specificat că Transgazul, companie de stat, încasează extrem de mulți bani dacă tranzacțiile sunt făcute și anunțate cu termene mici de livrare: pentru fiecare MWh livrat tariful de rezervare anuală este de 4,9 lei și pentru rezervarea capacității zilnice este de 20,46 lei. Cu alte cuvinte, peste prețul de cumpărare se adaugă 25,56 lei, adică peste 5 euro pentru fiecare MWh furnizat. Să nu uităm că pentru gazele depozitate se mai adaugă alți bani.
Și distribuitorii mai încasează ceva. Furnizorii, la rândul lor, mai primesc ceva pentru fiecare tranzacție. Problema este că nu știm de câte ori o moleculă de gaz este tranzacționată netransparent.
Rezultă că statul încasează cei mai mulți bani din producția de gaze, urmează câțiva furnizori puternici și mai apoi băncile. Încasează de la consumatorii finali, adică din buzunarele noastre, prin energia termică, electrică sau prin orice produs sau serviciu cumpărat.
Cine sunt consumatorii finali ai furnizorilor în timp de iarnă? Aproximativ 40-50% din consumul de gaze din iarnă este destinat încălzirii locuințelor și producerii apei calde menajere, sectorul industrial consumă în jur de 30-40%, aici intrând și termocentralele care produc energie electrică și termică, sectorul comercial și public consumând 10-20% pentru încălzirea clădirilor publice, spitalelor, școlilor și a altor instituții.
Cine vrea ca să nu fie o piață liberă?
Păi, cine încasează cei mai multi bani! Statul, producătorii, furnizorii, băncile, adică cei care fac profiturile cele mai mari.
Motivația este simplă: cu cât prețul este mai mare, cu atât profitul crește. Chiar și înainte de noiembrie 2021, „piața” nu a funcționat normal. Întotdeauna au existat bănuieli că aceasta este manipulată, scriind de mai multe ori că de fapt în față este o butaforie și în spate se află o șerpărie între câțiva șmecheri care sunt bănuiți de „lobby” la câțiva parlamentari, ministrii, șefi și șefuleți din ANRE.
Chiar săptămânile trecute scriam că nu este bună nici această stare de plafonare și subvenționare, dar nici o revenire la starea anterioară, deoarece nu a fost, nu este și nu cred că se dorește să fie o piață cu adevarat liberă.
Cum se manipulează piața?
ANRE este reglementatorul și supraveghetorul pieței de energie. Normal ar trebui să monitorizeze toate tranzacțiile, să depisteze modelele suspecte de tranzacționare, să investigheze și să sancționeze. Și bineînțeles să facă publice aceste informații!
Teoretic, manipularea poate lua mai multe forme, în funcție de obiectivele și metodele folosite: lansarea în piață a unei informații poate duce la modificarea prețului unei mărfi, se aruncă în piață ordine false de vânzare și / sau cumpărare pentru a se crea iluzia unei cereri și oferte mari și iar se modifică prețul, mai mulți participanți se coordonează pentru creșterea prețurilor, se creează tranzacții artificiale pentru a crea iluzia unui volum mare de marfă tranzacționat, sau stocarea unei mărfi pentru a avea o cerere mare în piață și a-i crește prețul.
Toate acestea s-au întâmplat și sigur se vor mai repeta și în „piața” românească de energie. Presa a scris-o, specialiștii au analizat-o. Asociatia Energie Inteligentă a scris probabil prima dată despre manipularea pieței românești de gaze. ANRE-ul este direct răspunzător de ceea ce se întâmplă și cam de două ori „a prins orbul și i-a scos ochii”.
ZF.ro a relatat cum ANRE-ul s-a făcut că amendează câțiva jucători din piața de energie după o manipulare grosolană în 2022. „S-a făcut” pentru că mai multe firme de furnizare au plătit sume minuscule de câteva mii de lei ca „amendă” pentru „manipulare”. Mai curând a sunat a „taxă de protecție” pentru că probabil a acoperit mizeria din piață.
Problema este că tranzacționarea cu gaze este complet netransparentă și din acest motiv ANRE-ul nu va face niciodată publice informații, că la investigații nici nu are rost să ne gândim, iar de amenzi, nici atât! Pe piața de energie electrică care este ceva „mai la vedere” s-au derulat „anchete”, dar pentru a vă face o imagine, amenzile sunt sub 1% din valoarea pieței, adică un fleac.
Anul trecut era să „iasă lată” după câteva operațiuni de creștere a prețurilor în piata. De ce a fost grav atunci? Pentru că era în funcțiune mecanismul de plafonare și subvenționare care a afectat mult bugetul statului, mai ales că era an electoral.
Dar au fost „estrase din caciulă” trei firme pentru a fi puse în locul Acarului Pâun, cu precizarea „investigația a fost finalizată prin Decizia Președintelui ANRE”.
De ce este risc de securitate națională?
Ceea ce se întâmplă este haiducie, numai că nu se ia de la bogați, ci se dă, iar de la săraci se ia.
Prețurile gazelor în țara care are producția cea mai mare de gaze din UE, logic ar fi să fie cele mai mici. Un preț la gaze mare, înseamnă un dezechilibru economic, multe companii închise pentru că nu își mai pot permite să producă ceva, înseamnă falimentul economic, șomaj, falimentul social și eșuarea statului.
De asemenea, existența unei astfel de piețe, instabilă și prost reglementată, face ca să nu existe prea multe companii străine care să fie dispuse să vină să facă furnizare serioasă. Să nu uităm că într-o piață cu adevărat liberă trebuie să existe cât mai mulți participanți.
Nu pot să nu închei fără „miștocareala” făcută săptămâna trecuta de Ministerul Energiei, care a pus pe site-ul său „în transparența” spre consultare de vineri până luni a „Proiectul de Ordonanţă de urgenţă privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2025-31 martie 2026, precum și pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei”.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(sursa foto: pixabay.com /analogicus )
