Maria Muscalu Albani, întâlnirea cu personalitatea culturală și umană a Maestrului Corneliu Baba. Este istoric de artă, curator al numeroase expoziții de artă contemporană, curator al expoziției permanente Corneliu Baba din cadrul Muzeului Național de Artă Timișoara şi Muzeul Colecțiilor București și legatarul testamentar al operei acestui artist, considerat unul dintre cei mai reprezentativi pictori români ai secolului XX.
Cea mai recentă expoziție pe care o coordonează, Corneliu Baba – O privire de aproape, va avea vernisajul în 7 noiembrie, la Muzeul Național de Artă Timișoara.
Am invitat-o pe Maria Muscalu Albani la un dialog despre întâlnirea și colaborarea cu Maestrul Baba, care i-au influențat decisiv cariera, despre prietenia care s-a legat între ei, dar și despre omul Corneliu Baba.
Melania Cincea: Doamnă Maria Albani, l-aţi cunoscut – mai bine – pe Corneliu Baba la jumătatea anilor ’80, când eraţi redactor la Uniunea Artiştilor Plastici şi aţi lucrat împreună pentru un album, 111 pictori contemporani. Apoi, pe la jumătatea anilor ’90 aţi colaborat la ultima sa retrospectivă. Ce reprezintă pentru cariera dumneavoastră întâlnirea cu Corneliu Baba?
Maria Muscalu Albani: Pe Maestru l-am cunoscut în 1961, fiind studentă în anul I la Istoria și Teoria Artei în cadrul Institutului de Artă „N. Grigorescu”. Dar au fost întâlniri întâmplătoare, așa cum sunt cele între oameni activi în domenii apropiate. De exemplu, mai târziu, când eram redactor în Televiziunea Română, adică prin anii ’70, care avea sediul aproape de vestitele ateliere din strada Pangratti, unde avea și maestrul atelier și unde purtam conversații despre cărți, albume, filme documentare care rulau la sediul Uniunii. Din 1979, când am început să lucrez la Uniune, ne-am reîntâlnit cu ocazia editării unor albume de artă pe care le avea Uniunea Artiștilor Plastici în programul editorial.
Dar întâlnirea noastră cea mai importantă a fost, într-adevăr, după 1990, când se pregăteau cele două proiecte importante ale maestrului, Retrospectiva care urma să fie realizată la Muzeul Național de Artă în 1997 și tipărirea albumului Însemnările unui pictor din Est, volum ce conținea textul lui Corneliu Baba. Pentru aceste două evenimente am lucrat împreună, cu maestrul, cu dna Baba, cu tanti Ema, care ne gătea plăcinte, cu Marinică, meșter în montarea passpartout-urilor, și cu Ionică, maestru în restaurat și confecționat rame. Am simțit că acum se petrecea întâlnirea mea cu personalitatea culturală și umană a Maestrului. Era întâlnirea care cred că ar trebui să aibă loc la un moment dat în viața fiecăruia dintre noi.
Continuarea în Puterea a Cincea
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(sursa foto: putereaacincea.ro)
