Marile partide americane în fața validării candidaților pentru alegerile prezidențiale. Dar situația din 2024 este fără precedent

Data:

spot_img

Alegerile prezidențiale din SUA sunt, fără îndoială, printre evenimentele care se bucură de un interes enorm pe toate continentele și din partea tuturor regimurilor politice.

Scrutinul prezidențial american are întotdeauna loc într-un an bisect, întotdeauna în prima zi de marți care urmează primei zile de luni a lunii noiembrie.

Tradiția a fost respectată inclusiv în perioada desfășurării celui de-al doilea război mondial, astfel încât cetățenii americani s-au prezentat la urne în 7 noiembrie 1944, chiar dacă efectivele militare americane se aflau într-o aprigă încleștare de forțe cu armatele germane în Europa și acelea japoneze în zona Pacificului.

Citește și: Biden i s-a adresat lui Zelenski cu „președintele Putin”, la summitul NATO, unde liderul ucrainean a fost invitat de onoare

Alegerile prezidențiale din SUA- punctul culminant

Dar alegerile care se vor desfășura în 6 noiembrie 2024 vor fi numai punctul terminal al unui lung proces de dezbateri și clarificări interne, care ocupă întregul an calendaristic și este menit să permită celor două mari partide americane – Partidul Republican și Partidul Democrat (menționate în ordinea constituirii lor) – identificarea candidatului cel mai reprezentativ pentru forța politică respectivă în vederea ocupării
funcției supreme în stat.

Drept urmare, primele luni ale anului 2024 au fost marcate de alegerile desfășurate în plan intern în cele două partide, iar principalii protagoniști au fost de la început competitorii din precedentele alegeri prezidențiale: democratul Joe Biden, președintele în funcție, și predecesorul său la Casa Albă, republicanul Donald Trump.

Citește și: Familia Vicol – Ciorbă a vândut un ceas cu aproape 1 milion de lei

Dacă în cazul lui Joe Biden nu a existat o competiție reală, întrucât președintele în funcție este îndeobște susținut de propriul partid pentru obținerea unui al doilea mandat, în tabăra republicană competiția a durat foarte puțin, întrucât Donald Trump menține o influență consistentă asupra votanților republicani, iar puținii competitori s-au retras repede din cursa electorală, oferind fostului președinte un marș triumfal către obținerea oficială a susținerii candidaturii sale de către Partidul Republican.

Ceea ce oferă, însă, particularitate anului 2024 este faptul că ambii candidați manifestă vulnerabilități evidente. Această situație face problematică sarcina convențiilor naționale ale celor două partide – a republicanilor, în 15-18 iulie, la Milwaukee, iar a democraților, în 19-22 august, la Chicago –, fiecare asemenea reuniune având scopul de a-și valida propriul candidat la alegerile prezidențiale.

Joe Biden- afectat de percepția publică

Președintele în funcție, Joe Biden este afectat nu atât de contestarea aspră de către republicani a unor opțiuni de politică internă (precum situația imigranților la granița cu Mexicul) sau de politică externă (în principal continuarea susținerii efortului Ucrainei de a se apăra în fața agresiunii ruse), cât mai ales de precepția publică cu privire la capacitatea sa fizică și medicală de a face față sarcinilor care revin șefului statului american.

Prima confruntare dintre Biden și Donald Trump, găzduită de CNN la 27 iunie 2024, a reprezentat un adevărat dezastru de imagine pentru președintele în funcție, care a apărut obosit, dezorientat și cu dificultăţi de exprimare.

În urma acelei dezbateri televizate, diverse voci din partidul Democrat, inclusiv fostul speaker al
Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi l-au îndemnat pe președintele Biden (ajuns la vârsta de 81 de ani) să se gândească serios dacă nu ar fi mai potrivit să se retragă din cursa prezidențială, pentru a oferi partidului posibilitatea de a identifica în timp util un alt candidat apt pentru câștigarea alegerilor.

Totuși, la momentul participării la summit-ul aniversar al NATO (Washington, 9-11 iulie 2024) președintele Biden nu a lăsat în nici un fel să se înțeleagă că ar fi dispus să renunțe la candidatură.

Este însă de notat faptul că perspectiva unei eventuale schimbări de candidat în tabăra democrată a stârnit neliniști în cadrul republicanilor, semn că Joe Biden ar fi contracandidatul preferabil pentru Donald Trump.

De altfel, Lara Trump, nora fostului președinte și șef al Comitetului Național Republican, nu s-a sfiit să afirme că eventuala stabilire de către Partidul Democrat a unui nou candidat ar echivala cu „violarea procesului democratic”.

Trump are susținerea deplină a republicanilor

În ceea ce îl privește pe Donald Trump, deși nu este cu mult mai tânăr decât Joe Biden (fostul președinte este în vârstă de 78 de ani), el a arătat mai multă vigoare în timpul diverselor acțiuni electorale din cursul acestui an. Trump are susținerea deplină a republicanilor, iar confirmarea lui la Convenția națională de la Milwaukee în calitate de candidat oficial al acelui partid este deja o certitudine.

Totuși, apele nu sunt liniștite nici în tabăra republicană, întrucât Donald Trump se confruntă cu mai multe acțiuni în justiție, care sunt legate, într-o formă sau alta, de reacțiile sale la înfrângerea electorală din 2020, pe care după cum este bine știut nu a recunoscut-o niciodată.

Acuzațiile sunt grave:

  • încercarea de a schimba rezultatul alegerilor din statul Georgia,
  • deținerea de documente clasificate după încheierea mandatului de președinte
  • și, mai ales, încurajarea atacului unor susținători ai săi împotriva clădirii Congresului SUA la 6 ianuarie 2021 în vederea împiedicării certificării victoriei lui Joe Biden în alegerile prezidențiale din 2020.

Evident, deși acuzațiile nu au precedent pentru cazul unui candidat în alegeri, nu există perspectiva ca aceste procese să se încheie până în luna noiembrie. Este însă greu de calculat efectul electoral al derulării proceselor, cu precizarea că singurul caz care l-ar fi putut împiedica pe Trump să candideze în situația unei eventuale condamnări ar fi fost dosarul „6 ianuarie 2021”, întrucât i s-ar fi putut aplica sancțiunile legate de insurecție care sunt stipulate în Amendamentul 14 la Constituția SUA.

Nu este singurul dosar care-l implică pe Trump

Un alt proces în care a fost implicat fostul președinte Donald Trump se referă la încălcarea reglementărilor financiare printr-o plată mascată, prin intermediari, făcută în timpul campaniei electorale din 2016 în beneficiul unei vedete a filmelor pentru adulți, cu scopul de a o face să nu vorbească despre o presupusă relație intimă avută în trecut cu fostul președinte.

Acest proces s-a judecat deja, la 30 mai 2024 Trump fiind găsit vinovat de juriul din New York pentru toate cele 34 capete de acuzare. Decizia instanței a fost ca sentința privind condamnarea lui Trump să fie pronunțată în ziua de 11 iulie 2024, dar a fost ulterior amânată pentru luna septembrie.

Amânarea a fost generată de necesitatea corelării hotărârii tribunalului din New York cu decizia Curții Supreme a SUA din 1 iulie 2024, prin care fostului președinte i se recunoștea un grad semnificativ de imunitate pentru acțiunile întreprinse în exercițiul funcției.

Jocurile nu sunt pe deplin făcute

Distincția făcută de Curtea Supremă între acțiunile oficiale și acelea neoficiale ale unui președinte, imunitatea fiind acordată numai pentru acțiunile oficiale, trebuie acum raportată la toate probele administrate în procesul de la New York, după cum și la acelea aflate în rechizitoriile procurorilor legate de celelalte procese deja amintite.

Și în cazul procesului privind plata mascată, este de anticipat că vor putea fi costuri electorale pentru Donald Trump în legatură cu efectul de imagine produs de expunerea publică a mașinațiunilor întreprinse de interpușii fostului președinte în vederea protejării imaginii acestuia.

În ansamblu, atmosfera politică în SUA pare a fi în acest moment puternic divizată. În același timp, perspectiva unei reluări a confruntării dintre aceiași candidați ca și la alegerile din 2020 pare să nu fie bine privită de segmente importante ale electoratului american.

Există deci spațiu politic pentru modificări de substanță în relațiile dintre cele două mari partide politice din SUA, inclusiv în ceea ce privește dinamizarea campaniei pentru alegerile prezidențiale. Jocurile nu sunt pe deplin făcute.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Mihail Dobre
Mihail Dobre
Mihail Dobre este istoric și diplomat. A scris lucrarea „România la sfârşitul Războiului Rece”. Statut geopolitic şi opţiuni de securitate” (Editura Enciclopedică, 2011), care a fost publicată în ediție italiană la Rubbettino Editore, în 2020. Binomul istorie-diplomație se regăsește și în lucrarea sa cu titlul „Relațiile diplomatice româno-italiene în timpul primului război mondial 1914-1918” (Editura Paideia, 2019), pentru care a primit Premiul „A.D. Xenopol” al Academiei Române. Din 2016 a predat cursuri de diplomație culturală în zone de conflict la Institutul de Diplomație Culturală din Berlin.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Scandal, rumoare, splendoare! Noua/veche descriere a lumii culturale de la noi (I)

Scandal, rumoare, splendoare! Noua/veche descriere a lumii culturale de...

Mici manevre electorale | Revista22

Mici manevre electorale. În sfârșit Ciucă, lansat oficial drept...

Un rege prea român

Un rege prea român. Ziua de 6 septembrie, la...

Domnul Marcel Ciolacu ne vinde gogoși despre ce înseamnă să fii președintele României

Zilele trecute, după Congresul PSD care l-a validat în...