Scriitorul Matei Vişniec a afirmat, joi, în timpul dezbaterii „Europa, Est – Vest: atât de aproape şi atât de departe”, susţinută în Aula Magna „Mihai Eminescu” a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, că observă în diferite locuri, în diferite moduri, o „incredibilă fascinaţie în faţa răului”.
„Observ în diferite locuri, în diferite moduri, această incredibilă fascinaţie în faţa răului. În faţa răului sau în faţa puterii. În faţa dictatorilor, în faţa lipsei de libertate chiar. Şi-mi spun deseori că sunt greu de înţeles aceste atitudini. Dar dacă ţinem cont că omul nu este o ştiinţă exactă, e mai uşor de înţeles. Iar uneori îmi spun că nu putem înţelege totul aplicând concepte doar de tip sociologic, psihologic, istoric, filosofic. Adică oarecum printr-o analiză ştiinţifică a ceea ce înseamnă omul şi umanitatea”, a spus Vişniec, citat de Agerpres.
În opinia sa, „mai trebuie să aplicăm şi diverse concepte care vin din literatură sau de nicăieri din limbă”.
„De exemplu, această expresie: i s-a urât omului cu binele. Mi se pare foarte greu de analizat de ce acum, într-un moment de prosperitate, de pace în zona noastră, de deschidere, de luminozitate, de liberă circulaţie, de progres evident. Pentru că atunci când străbaţi România vezi câte case noi s-au făcut, se poate circula peste tot”, consideră Vişniec.
Matei Vişniec s-a aflat joi la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, pentru a participa la conferinţa „Europa, Est – Vest: atât de aproape şi atât de departe”. El a argumentat, printr-o serie de experienţe personale, motivele pentru care România se află atât aproape, cât şi departe de vestul Europei, făcând apel la două perspective: una culturală şi una politică.
Conferinţa s-a încheiat cu o sesiune de dialog, în cadrul căreia scriitorul Matei Vişniec a răspuns la mai multe întrebări adresate din public.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(FOTO: Adrian Cuba / AGERPRES FOTO)
