Materialul care face posibilă confecționarea hainelor invizibile. Datorită grafenului s-ar putea produce îmbrăcăminte foarte rezistenă, însă acest material prezintă și dezavantaje.
Teoretic, am putea confecționa îmbrăcăminte numai din grafen. Ar fi niște haine extrem de rezistente și ușoare, fără moarte, visul oricărui zgârcit neinteresat nicicum de schimbările modei.
Pe lângă multe alte neajunsuri, însă, aceste haine ar avea o mare problemă: ar fi invizibile, precum Hainele cele noi ale împăratului.
Adică grafen, un material de grosimea unui atom, adică o structura plană de atomi de carbon, dispuși într-o rețea hexagonală.
Citește și: Noël Bernard, mentorul meu
Ca să obținem un eșantion cu o grosime de 1 mm, ar trebui să suprapunem 3 milioane de straturi de grafen, care are proprietăți mecanice superioare oțelului, fiind și flexibil, în același timp și având și o foarte bună conductivitate termică și electrică.
Grafenul a fost identificat în 1947
Iată că, în timp ce toată lumea este fascinată de tehnologii și aplicații 3D de tot soiul, de la vizualizarea de imagini 3D, până la imprimarea 3D a fel de fel de forme și structuri spațiale, există și aplicații 2D, precum o rețea de atomi de carbon, la prima vedere nu atât de spectaculoasă, dar cu un impact remarcabil asupra științei și tehnologiei.
Citește și: Când poate primi copilul telefon mobil. Orașul din Irlanda fără smartphone pentru copii
Grafenul a fost identificat în 1947 și izolat pentru prima oară în 2004 de către Andre Geim (n. 1958) și Konstantin Novosiolov (n. 1974) de la Universitatea din Manchester, cei doi obținând în 2010 Premiul Nobel pentru fizică.
Prin performanțele sale, putea să influențeze o grămadă de aplicații din:
- medicină;
- tehnologii aerospațiale;
- echipamente de protecție;
- electronică;
- construcții și instalații:
- nanotehnologii etc.
Apariția acestui nou material a făcut ca transferul grafenului din laboratoarele de cercetare în industrie să devină o prioritate a Uniunii Europene, care a lansat în 2013 programul Tehnologii viitoare și emergente.
Interes strategic la nivel european
Stabilirea direcțiilor de cercetare din cadrul acestui program a fost o operațiune cu bătaie lungă, de interes strategic la nivel european, avându-se în vedere competiția tehnologică generalizată la nivel planetar.
A fost un moment similar cu cel din anii ’70, când americanii au trebuit să aleagă prioritatea NASA în ceea ce privește explorarea spațiului cosmic.
A fost atunci aleasă naveta spațială, în detrimentul zborului către Marte cu echipaj uman, al explorării planetei Venus sau al unei baze lunare permanente.
Dacă americanii nu au fost foarte inspirați în alegerea făcută, decizia luată de către UE a fost una înțeleaptă, în prezent Europa fiind lider mondial în domeniul grafenului și al materialelor stratificate.
Continuarea în Ziarul de Iași
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(sursa foto: ziaruldeiasi.ro)
