Medicul specialist în boli infecțioase Marius Brătulescu, de la Spitalul de Urgență Petroșani, și un medic de terapie intensivă, care a dorit să-și păstreze anonimatul, au povestit pentru PressHUB care a fost experiența lor la Spitalul Județean de Urgență Deva, în plin focar de COVID-19, după ce unitatea a trecut sub conducere militară.
Medicul ATI a susținut că dorește să-și păstreze ascundă identitatea „din cauza amenințărilor și presiunilor exercitate asupra mea și a familiei mele prin toate pârghiile pe care vi le puteți imagina sau nu”.
Cei doi medici au fost detașați din Valea Jiului la Spitalul Județean de Urgență Deva, în data de 13 aprilie 2020.
Medicul Marius Brătulescu ne-a declarat că a fost chemat la datorie ca la armată.
„Când am ajuns acolo am găsit un volum de muncă fenomenal. Deja se înstaurase conducerea militară. Eu am ajuns în 13 aprilie, după-amiza pe la cinci. Ordinul a venit chiar în data de 13, m-a anunțat domnul director Vasilescu (Alin Vasilescu, managerul Spitalului de Urgență Petroșani n.r.), că trebuie să ajung și m-am dus.
Mi-am făcut un bagaj mic de mână. A fost ca-n armată. Când am ajuns eu totul era pus la punct. Ce a fost înainte să vină conducerea militară nu știu, doar ce am citit în presa națională.
Am muncit foarte mult. Pe parcursul unei luni cât am stat acolo, am făcut șapte gărzi, pe lângă programul de lucru obișnuit, și numai în două gărzi am internat 15 pacienți.
Au fost și cazuri grave, care au mers în ATI. Cei care au fost grav, aveau și alte probleme de sănătate, erau pacienți cronici ai sistemului de sănătate românesc”, a povestit dr. Marius Brătulescu.
Au fost și medici care au plecat din spitalul din Deva, de frica coronavirusului, dar medicul îl arată cu degetul pe fostul ministru al Sănătății Victor Costache.
„Pe de-o parte, îi înțeleg și pe medicii aceștia care au dezertat. E inadmisibil din partea ministrului Sănătății (Victor Costache n.r.) că a dezertat printre primii. Și-a dat demisia în plin efort… E inadmisibil asta. Ar fi trebuit el să fie prezent în spitale, cu masca pe față. Ca pe front”, susține Marius Brătulescu.
La mai bine de două luni de la întoarcerea din Spitalul Județean de Urgență Deva, infecționistul vede totuși partea plină a paharului.
„Profesional, pentru mine a fost un câștig. A fost o experiență. Nu știu dacă o să mă mai întâlnesc cu experiența asta. Eu cât am stat, nu am avut deficit de materiale. Nu s-a pus problema să nu ai costum, să nu ai vizieră. Nu mi-a fost frică, fiindcă asta e meseria mea. Asta e meseria fiecărui medic. Trebuie să te protejezi.
Nu m-a marcat spitalul în sine, cât m-a marcat orașul gol. Ieșeam de la serviciu și era orașul gol. Ca după un cataclism nuclear. Era sinistru. Nu am crezut că o să trăiec vreodată chestia asta: să ieși pe stradă să nu vezi un om”, a încheiat dr. Marius Brătulescu.
Foarte critic, dar sub anonimat
Medicul ATI este mult mai critic cu ceea ce s-a întâmplat la Spitalul Județean din Deva.
„Când am ajuns la spitalul Deva, am crezut că e armată, că e unitate militară sanitară și ne subordonăm regulilor militare! Nicidecum. Erau doar 2 militari (manager lt.col.dr. Vlase și un maior dr. director medical).
Aceștia mi-au explicat de la început ca nici nu intră în discuție să fie spital militar, ci doar conducere militară (o struțo-camilă românească), pentru că în acte ei nu au semnat și nu au luat acest spital în subordine militară”, a menționat acesta.
Medicul spune că, din contră au lipsit materialele și aparatura, precum și de faptul că foarte puțini pacienți pe care i-a văzut au avut febră.
„Ne-am confruntat și ne confruntăm cu o lipsă de materiale sanitare și aparatură medicală dintotdeauna. Din experiența cu pacienții infectați COVID-19 din două spitale mari, vă spun clar că niciun pacient testat PCR și confirmat pozitiv nu a avut febră.
Toți, dar toți, fără exceptie, au avut subfebrilități (36-36,2 grade Celsius). Și când spun toti, ma refer la cei peste 300 de pacienți care mi-au trecut prin mână.
Febra este un răspuns fiziologic al organismului la o agresiune, cu alte cuvinte, vă pot înșira peste 200 de patologii și 50 de sindroame în care se regăsește febra ca simptom, dar se pare că azi febra este asociată infecției COVID-19.
Chiar și pacienții care au decedat după sau în timpul unei infecții COVID-19 sub monitorizare în Secțiile de Terapie Intensivă, nu au înregistrat sindrom febril”, a declarat acesta.
Medicul susține că dispunea de o mască pentru 3 zile, fără cizme sau protecție în picioare („puneam saci de gunoi de 1 leu… de ăia ieftini și subțiri care se rupeau la prima mișcare și îi lipeam cu leucoplast).
Doctorul afirmă că e foarte greu să fie organizate circuite epidemiologice la Deva, din cauza modului cum este construit spitalul.
„Nimeni nu a reușit să facă circuite epidemiologice în Deva și nu se vor putea face niciodată circuite epidemiologice corecte din simplul fapt că este un spital cu multe clădiri separate și asta duce la imposibilitatea de a crea circuite corecte”, a susținut medical ATI.
Despre redacția informală #CovRoMd
Rețeaua informală #CovRoMd cuprinde 27 de publicații de nivel local, regional, național, reprezentate de PressHub: Express de Banat (Caraș-Severin, Timiș), Mesagerul de Sibiu (Sibiu), Monitorul de Cluj (Cluj), Alba24.ro(Alba, Cluj, Hunedoara, Maramureș, Sibiu, Timiș), Gazeta de Dimineață (Hunedoara), Argeșul Online (Argeș), Epoch Times Romania (național),Monitorul de Botoșani (Botoșani), Oradea Press (Bihor), eBihoreanul(Bihor), Átlátszó Erdély (Harghita, Covasna, Cluj, Bihor, Satu Mare, Mureș), Revista 22 (national level), Zi de Zi (Mureș), Jurnalul Văii Jiului (Hunedoara), Arad24.net (Arad), Banatul Azi (Timiș, Arad, Caraș-Severin), inRoman.ro (Neamț), Resita.ro(Caraș-Severin), Liber în Teleorman (Teleorman), Info Sud-Est(Tulcea, Constanța), Jurnalul de Argeș (Argeș), Crișana (Bihor), Transilvania Reporter (Bistrița-Năsăud, Cluj, Bihor, Satu Mare, Maramureș, Sălaj), Gazeta de Sud (Dolj, Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Olt), Viața Liberă (Galați), Ziarul de Iași (Iași) și Vrancea24 (Vrancea).
La nivel european, rețeaua include partenerul EURACTIV.ro (parte a rețelei pan-europene EURACTIV, prezentă în 14 țări, cu sediul central la Bruxelles), la nivelul Republicii Moldova, report.md, și, la nivelul unei comunități de 5,6M de utilizatori în România și 1M în diaspora românească, HotNews.ro, prin platforma de dezbateri interactive, LIVE VIDEO #deladistanță.