Un judecător român câştigă între 70 şi 150 de euro pentru fiecare dosar soluţionat, în funcţie de instanţa la care lucrează. Nu sunt mai prost plătiţi decât colegii lor din restul Uniunii Europene şi nici nu au, în medie, mai multă treabă, întrucât nici românii nu sunt mai procesomani decât alte naţii.
Dotările cu tehnică de calcul a instanţelor şi accesul personalului auxiliar la aceasta asigură o informatizare în media europeană, România chiar stând mai bine decât multe ţări în acest domeniu.
Organizarea proastă a sistemului judiciar şi lipsa unor standarde de calitate la nivel naţional fac însă ca justiţia să gâfâie, reuşind să-i exaspereze şi pe justiţiabili, şi pe judecători.
Citește și: EXCLUSIV Vând urgent organe umane. Incursiune în piața clandestină a rinichilor și ficatului de om
Mai multe studii realizate de Comisia Europeană pentru Eficienţa Justiţiei (CEPEJ), cel mai recent fiind publicat chiar în acest an, creionează o imagine mai puţin familiară a justiţiei româneşti.
În sistemul judiciar românesc lucrează 4.600 de judecători. Raportat la numărul de locuitori ai ţării, ne situăm la jumătatea clasamentului, „vecini” cu Germania. State precum Franţa, Spania, Italia ori Suedia abia dacă au 10-12 judecători la 100.000 de locuitori, faţă de 24 câţi sunt în România.
În aceste state însă funcţionează şi un sistem complementar, de judecători temporari, de funcţionari cu atribuţii judiciare sau de magistraţi neprofesionişti, pentru cazurile simple.
Până acum câţiva ani, în Franţa a funcţionat sistemul aşa-numitului „judecător de proximitate”, neprofesionist, însărcinat cu soluţionarea cauzelor civile vizând pretenţii de până la 4.000 de euro şi a unor contravenţii penale.
În România, acestea sunt de resortul Judecătoriilor. Din întreaga Uniune Europeană, doar şase state, printre care România, Bulgaria şi Grecia nu au un astfel de sistem paralel, menit să-i degreveze pe judecători de procesele mărunte.
Continuarea, în Ziarul de Iași!
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursă foto: ziaruldeiasi.ro)
