Meseriile viitorului. Ce facultate merită făcută şi ce trebuie evitat? Mii de tineri sunt pregătiţi pentru meserii care vor dispărea sau va fi o cerere mică pe piaţa muncii în perioada 2025 – 2030, ceea ce înseamnă că instituţiile de învăţământ superior din ţară ar trebui să-şi revizuiască oferta educaţională cât mai repede.
Unele meserii se află în faţa unor schimbări importante, în special în domenii precum agricultură şi industria metalurgică, unde cererea de forţă de muncă se va diminua semnificativ peste doar câţiva ani, potrivit unui studiu realizat de Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS), consultat de „Ziarul de Iaşi”.
Care sunt meseriile viitorului. Ce facultate merită
Pe de altă parte, în domeniul sănătăţii şi asistenţei sociale se aşteaptă să fie nevoie de mai mulţi oameni în următorii ani.
Dar există şi aici o problemă: în România nu se investeşte suficient în echipamente tehnologice, adică în aparate şi dispozitive specifice, iar pe lângă asta există o lipsă aproape totală a serviciilor de întreţinere şi reparaţii pentru echipamentele medicale, ceea ce face ca joburile în acest domeniu să fie mai puţin solicitate.
Tehnologia schimbă piaţa muncii
Toate aceste schimbări vin pe fondul transformărilor în economie şi tehnologie, care influenţează modul în care piaţa muncii se va configura în perioada 2025-2030, aşa că autorii studiului subliniază necesitatea pregătirii tinerilor pentru meseriile viitoare, venind cu direcţiile în care ar trebui să se orienteze învăţământul superior.
Pentru lucrătorii calificaţi în agricultură se estimează o scădere a cererii foarte accentuată, de peste 300.000 de persoane, în timp ce numărul muncitorilor calificaţi în metalurgie, maşini şi echipamente electrice se anticipează că va scădea cu aproximativ 100.000 de persoane până în 2030.
Va fi cerere scăzută şi pentru muncitori constructori şi asimilaţi (fără a fi incluşi electricienii), lucrători în domeniul vânzărilor şi muncitori calificaţi în industria alimentară, prelucrarea lemnului, confecţii şi alţi lucrători asimilaţi, se precizează în studiu.
Pe ce ar trebui să se axeze facultăţile din ţară
În agricultură situaţia se anunţă destul de dificilă, deoarece autorii studiului au stabilit că pentru învăţământul superior cu profil agricol nu există nicio ocupaţie pentru care se manifestă vreo tendinţă crescătoare de-a lungul perioadei de prognoză, adică între 2025-2030.
Totuşi, ei consideră că principalele ocupaţii ar putea fi cele de inginer agronom şi inginer zootehnist, însă cu o componentă puternică de IT şi cercetare (inginer cercetător agronom, zootehnist, silvicultor, piscicultor).
„De asemenea, ţinând cont de procesul de automatizare extrem de intens pe care îl cunoaşte întregul sistem de maşini şi utilaje agricole, considerăm extrem de importante ocupaţiile de inginer mecanic utilaj tehnologic maşini agricole”, se menţionează în studiul INCSMPS.
Autorii mai cred că, date fiind riscurile din ce în ce mai mari de extindere a unor boli contagioase, este important ca medicii veterinari să fie specializaţi în prevenirea şi combaterea acestor boli, deci şi această ocupaţie va fi la mare căutare în viitor.
Meseriile viitorului. Ce facultate merită şi ce trebuie evitat
În sectorul sănătate şi asistenţă socială se prevede o creştere substanţială a cererii de personal în anii care vin, de peste 100.000 de persoane. Va fi cerere mare în câmpul muncii atât pentru oameni cu calificare superioară, cât şi cu calificare medie.
Însă există „o bubă”, mai exact nu se fac investiţii în infrastructura tehnologică specifică, respectiv în aparatură şi echipamente, lucru care semnalează dependenţa de importuri a acestui sector de activitate.
În plus, există o lipsă aproape completă a unor facilităţi de mentenanţă şi service de aparatură medicală, care conduce la reducerea cererii de personal pentru astfel de ocupaţii.
„Piaţa care nu reuşeşte să investească în infrastructura tehnologică, chiar dacă investeşte în resursa umană (în educaţie şi formare profesională, cu alte cuvinte), va contabiliza această investiţie la pierderi nete (…)”, susţin autorii studiului.
Continuarea, în Ziarul de Iași
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
