Un raport al Corpului de control din Ministerul Transporturilor, consultat de G4Media, arată că Metrorex, companie controlată de minister, e în pericol iminent să piardă finanțarea din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Finanțarea europeană este cifrată la circa 300 de milioane de euro.
„În ceea ce privește construcția Magistralei M4: București- Secțiunea 1: Gara de Nord- Filaret, investiție inclusă pentru finanțare în PNRR, echipa de control a constatat că va fi practic imposibil ca METROREX SA să respecte calendarul orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor programului de finanțare, în sensul în care nu va fi posibil ca în trimestrul 4 din anul 2022, să aiba loc semnarea contractelor pentru 50% din lucrări, prin derularea unor licitații deschise și concurențiale și prin obținerea autorizațiilor relevante”, se arată în raportul finalizat la jumătatea lunii august și remis ministrului Sorin Grindeanu (PSD).
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, nu a răspuns până la ora publicării articolului la întrebarea G4Media.
Citește și: Proiect vital pentru navigația pe Dunăre, blocat de birocrație și de Bulgaria
Raportul arată că Metrorex „a beneficiat de finanțarea necesară pentru a avea un proiect matur ce poate fi finanțat pentru implementare”, dar acum „este necesară actualizarea Studiului de Fezabilitate în vederea punerii în aplicare a finanțării din PNRR pentru construcția Magistralei M4: București – Secțiunea 1: Gara de Nord – Filaret, cu alocarea de fonduri suplimentare din bugetul Metrorex SA”.
Care este cauza posibilei ratări a țintei din PNRR? Corpul de control susține că e vorba despre reorganizarea Metrorex din 2018, care a dus la includerea Serviciului Tehnic în cadrul Direcției de Investiții. Reorganizarea s-a realizat în mandatul fostului ministru Răzvan Cuc (PSD).
Or, arată raportul, întreaga activitate de investiții din compania Metrorex este afectată serios de lipsa de personal provocată de reorganizare, ceea ce pune în pericol și proiectul Magistralei 4 de metrou din București.
„Din informațiile și documentele puse la dispoziția echipei de control a rezultat faptul că activitatea de investiții este afectată atât de lipsa de personal, cât și se activitățile tehnice care nu contribuie la accelerarea realizării proiectelor, ci reprezintă doar o suplimentare a atribuțiilor Direcției Tehnice și Investiții. Astfel, au apărut dificultăți în ceea ce privește cerințele impuse de pregătirea și derularea investițiilor, raportat la numărul și încarcarea personalului cu atribuții efective în domeniul investițiilor”, se arată în raportul citat.
Practic, raportul de control arată că doar 29 de persoane din Metrorex se ocupă de toate proiectele de investiții.
Cutește și: Primăria Iași se chinuie de 5 ani să construiască două blocuri cu 3 etaje
Tronsonul Gara de Nord – Progresu are prevăzute în plan 13 stații și un depou, iar contractul va include și 15 rame noi de metrou.
Jalonul din PNRR se referă mai exact la investiția I4 din componenta C4 – „Dezvoltarea rețelei de transport cu metroul în municipiile Bucureşti şi Cluj-Napoca” și prevede: „Semnarea contractelor pentru 50 % din lucrări, în urma unor licitații deschise și competitive, și obținerea autorizațiilor relevante.”
De asemenea, descrierea detaliată a jalonului arată că:
„Contractele dintre Ministerul Transporturilor/Primăria Municipiului Cluj-Napoca și societățile câștigătoare vor fi semnate, în urma unei licitații deschise și concurențiale pentru achiziționarea a 50% din lucrările la noile linii de metrou din București și Cluj-Napoca, după cum urmează:
- M4 București: secțiunea Gara de Nord – Filaret (6 stații), lungime 5,2 km;
- M1 Cluj-Napoca: SF. Maria – Europa Unită (9 stații), lungime 7,5 km;
- Lucrările incluse în această investiție sunt: lucrări de rezistență structurală, stații, interstații, tuneluri, galerii, alte construcții.”
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, s-a arătat nemulțumit de avansul proiectului în luna mai și amenința că va scoate proiectul din PNRR.
Citește aici raportul integral realizat de Corpul de control
Articol publicat și în G4Media, în cadrul programului EU Cohesion Funds Impact on People’s Lives.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
