După luni de paralizie politică, președintele Emmanuel Macron l-a numit pe Michel Barnier, fostul negociator al Brexit-ului din partea Uniunii Europene, drept noul prim-ministru al țării.
Barnier, o figură politică experimentată și membru de lungă durată al partidului de dreapta Les Républicains (LR), a fost însărcinat cu formarea „unui guvern unificator în slujba țării”, conform declarațiilor lui Macron. Această numire vine la 60 de zile după ce alegerile legislative anticipate din iulie nu au reușit să ofere o majoritate clară în Adunarea Națională, lăsând guvernul francez într-un impas.
Michel Barnier urmează să îl înlocuiască pe Gabriel Attal, cel mai tânăr prim-ministru din istoria Franței, pe care președintele Macron l-a numit pentru prima dată în funcție la începutul anului 2024 și care a rămas în funcție ca prim-ministru interimar din luna iulie.
Totodată, Michel Barnier va fi cel mai vârstnic premier al Franței de la formarea celei de-a Cincea Republici Franceze în 1958, potrivit BBC.
Cine este Michel Barnier
Barnier, în vârstă de 73 de ani, este bine cunoscut pe scena internațională pentru că a condus negocierile Brexit-ului din partea Uniunii Europene cu Marea Britanie între 2016 și 2021. Reputația sa de negociator abil i-a adus porecla „Monsieur Brexit” în Franța. De asemenea, Michel Barnier a fost ministru pentru prima dată în 1993 sub Fraçois Mitterandm , apoi de trei ori sub președințiile lui Jacques Chirac și Nicolas Sarkozy.
În ciuda carierei sale politice extinse, care include două mandate în calitate de comisar european și mai multe funcții ministeriale în guvernele franceze, Barnier se confruntă cu o provocare descurajantă: navigarea într-un peisaj politic francez fragmentat, în care Adunarea Națională este împărțită în trei blocuri majore, niciuna capabilă să formeze o majoritate parlamentară.
Prioritatea sa imediată va fi să gestioneze bugetul Franței pentru 2025, cu un proiect de plan care trebuie depus până la 1 octombrie, precizează Euractiv.
Experiența sa, ca oficial senior al UE și în negocieri internaționale, i-au adus respect dincolo de liniile politice. Decizia lui Macron de a-l numi pe Barnier, în loc de un candidat de stânga sau o figură mai centristă, pare să fie o încercare de a restabili stabilitatea politică în mijlocul crizei actuale din Franța.
Palatul Elysée a subliniat că guvernul lui Barnier va oferi „cea mai mare stabilitate posibilă și cea mai largă unitate posibilă”, mai adaugă BBC.
Reacția politică la numirea lui Barnier a fost rapidă și divizată
„Nu. (…) Am pus o serie de condiții, prima fiind să avem un prim-ministru care să respecte alegătorii RN (…) cred că dl Barnier corespunde acestui criteriu. În rest, pe subiectele de fond, vom aștepta să vedem care este discursul de politică generală al d-lui Barnier și modul în care gestionează compromisurile necesare pentru bugetul viitor”, a declarat Marine Le Pen, liderul parlamentar al partidului de extremă dreapta Adunarea Națională (RN), conform Radio France Internationale.
Sursa foto: FACEBOOK/ JORDAN BARDELLA
Jordan Bardella, președintele RN, a adăugat că partidul său îl va judeca pe baza acțiunilor și politicilor sale, în special pe probleme precum costul vieții, securitatea și imigrația. Bardella a repetat aceste preocupări, afirmând că partidul își va „rezerva toate mijloacele de acțiune politică” dacă guvernul lui Barnier nu va aborda aceste probleme urgente, relatează BBC.
Între timp, partidele de stânga au criticat dur alegerea lui Macron. Jean-Luc Mélenchon, liderul partidului de extremă stânga Franța Nesupusă/ La France Insoumise (LFI), l-a acuzat pe Macron că „a furat alegerile” de la poporul francez prin numirea unui prim-ministru din Les Républicains (LR), un partid care a terminat pe ultimul loc în alegerile din iulie.
Mélenchon a anunțat, de asemenea, planuri pentru un protest al stângii împotriva deciziei, argumentând că numirea lui Barnier ignoră succesul electoral al coaliției NFP (Noul Front Popular).
În ciuda acestor critici, Barnier a primit laude din partea mai multor figuri europene, precum președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen sau Antonio Tajini, ministrul italian de externe, potrivit Reuters.
Provocările cu care se va confrunta noul premier francez
Drumul lui Barnier înainte este plin de provocări. Va trebui să asigure un vot de încredere în Adunarea Națională, ceea ce necesită 289 de voturi în camera cu 577 de locuri. Având în vedere diviziunile politice profunde, aceasta nu va fi o sarcină ușoară.
RN, partidul lui Le Pen si al lui Bardella, cu cei 126 de deputați ai săi, deține o influență semnificativă și va juca rolul de arbitru dacă Barnier nu poate obține suficient sprijin din partea altor partide. De cealaltă parte, Noul Front Popular (NFP) a declarat deja că refuză să sprijine un guvern de dreapta, precizează Euractiv.
Poziția lui Barnier cu privire la probleme cheie, în special imigrația, ar putea complica eforturile sale de a forma o coaliție.
Citește și: Partidul Socialist francez se confruntă cu tensiuni interne care amenință viitorul său
În candidatura sa din 2021 pentru președinția partidului Les Républicains din 2021, el a promovat un program de dreapta dură, care includea propuneri ce ar fi încălcat legislația UE, cum ar fi un „moratoriu” privind imigrația și un „scut constituțional” pentru a proteja suveranitatea Franței asupra deciziilor privind migrația. De asemenea, în trecut, începând cu 1981, a votat împotriva legalizării homosexualității.
Aceste poziții sunt în acord cu cele ale extremei drepte, chiar dacă Barnier s-a distanțat de RN în alte privințe, inclusiv în ceea ce privește apartenența la UE, subliniază Euractiv.
În noul său rol, Barnier va trebui, totodată, să abordeze criticile conform cărora alegerile anticipate și impasul politic ce a urmat au slăbit mandatul lui Macron. Sondajele de opinie sugerează că 51% dintre alegătorii francezi consideră că Macron ar trebui să demisioneze, deși este puțin probabil ca acest lucru să se întâmple înainte de încheierea mandatului său în 2027, potrivit BBC.
Astfel, pe măsură ce Barnier preia funcția de prim-ministru, se confruntă cu un act de echilibrare delicat: formarea unui guvern care să poată obține suficient sprijin pentru a guverna eficient, în timp ce gestionează cerințele extremei drepte și ale stângii fragmentate. Cu termenul limită pentru bugetul din 1 octombrie apropiindu-se, capacitatea sa de a unifica țara și de a naviga diviziunile politice din Adunarea Națională va determina succesul mandatului său.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Sursa foto: FACEBOOK/ MICHEL BARNIER
