Miercurea Nirajului vrea să iasă la lumină construind un incubator de afaceri cu bani europeni

Data:

spot_img

Cu numai circa 5.500 de locuitori (împrăştiaţi, şi aceia, între oraşul propriu-zis şi cele nu mai puţin de şapte sate/cătune aparţinătoare), micul oraş Miercurea Nirajului, din judeţul Mureş, n-a prea fost niciodată o aşezare urbană în adevăratul sens al cuvântului, ci mai degrabă o comună mai răsărită.


Situat destul de departe de principalele şosele şi căi ferate, orăşelul Miercurea Nirajului n-a avut şansa vreunei industrializări semnificative nici în perioada comunistă. După 1989, nici atât. Aşa că economia micuţei urbe constă în câteva magazine, patru-cinci baruri, o brutărie care face şi kurtos kalacs, două autoservice-uri, câţiva meşteşugari şi liber-profesionişti şi… cam atât.

Zona, traversată de drumul judeţean Târgu-Mureş – Miercurea Nirajului – Sovata, e una foarte pitorească, perfect pretabilă turismului, însă investiţiile semnificative în acest sector încă se lasă aşteptate. Oferta locală de locuri de muncă e, prin urmare, cam „subţire”.

Primarul în exerciţiu, Sandor Toth, e conştient de handicapul de dezvoltare pe care-l are oraşul faţă de celelelte aşezări urbane din judeţul Mureş. Aşa s-a născut ideea construirii unui incubator de afaceri la Miercurea Nirajului. O oportunitate foarte bună în acest sens s-a ivit în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020, prioritatea 2.1B (creșterea competitivității economice și îmbunătățirea condițiilor de viață ale comunităților locale și regionale).

Contractul a fost semnat la Alba Iulia – în imagine: Sandor Toth și Simion Cretu.

Primarul Toth a speculat ocazia, municipalitatea a redactat un proiect pentru a accesa bani europeni pentru construirea incubatorului de afaceri, iar proiectul a fost acceptat la finanţare în vara anului 2019.

Potrivit cifrelor oficiale, acesta are o valoare de aproape șapte milioane de lei (6.990.616 de lei), din care mai bine de jumătate (3.683.890 de lei) sunt bani europeni nerambursabili. Restul provine din bugetul local şi din cel judeţean.

O clădire propice, numai bună pentru a fi transformată în centru de afaceri, exista de multă vreme în oraş. E vorba despre o proprietate (clădire istorică, monument categoria B) care include două corpuri de clădire, plus anexe şi care include aproximativ 32 de ari de teren, situată pe strada Trandafirilor, artera principală de intrare în oraş venind dinspre Târgu-Mureş.

Aici a funcţionat în perioada comunistă o aşa-numită „casă de copii”, închisă ulterior, după ce s-a apelat, la nivel naţional, la alte forme de instituţionalizare a celor mici. Momentan, fosta casă de copii se află în proprietatea municipalităţii, e relativ bine conservată.

Fosta Casă de copii, loc de parcare și spațiu de depozitare.

Deocamdată, singurele destinaţii utile ale imobilului sunt cele de spaţiu de parcare pentru cele două maşini de pompieri primite ca donaţie de oraş, respectiv de spaţiu de depozitare pentru diverse alte bunuri ale oraşului (căsuţele de lemn de unde se vând de dulciuri de sărbători, spre exemplu).

Potrivit proiectului, cele două corpuri de clădire ale fostei case de copii vor fi renovate, inclusiv sub aspectul eficienţei energetice, şi se vor amenaja 18 birouri, două săli de ședință, o sală de mese, un birou administrativ, un birou şi o încăpere pentru centrala termică proprie.

Birourile şi sălile de şedinţă vor fi dotate cu calculatoare, imprimante multifuncţionale, echipamente şi mobilier adecvat, videoproiectoare, televizoare cu LED, ecrane de proiecţie, sistem de ventilare şi aer condiţionat, instalaţii fotovoltaice, sistem de alarmă, precum şi sistem modern de supraveghere video.

Licitaţia privind proiectarea şi execuţia a fost câştigată, în vara acestui an, de o firmă de construcţii tot din judeţul Mureş, Building Invest SRL Ernei, care va demara lucrările în primăvara anului viitor. Termenul de finalizare prevăzut în contract este 30 iulie 2023 şi are toate şansele să fie respectat.

„Ne vom concentra aici pe susţinerea afacerilor din industriile creative, cum ar fi arhitectură, cinematografie, design, radio, publicitate-marketing sau tehnologie informatică, spre exemplu. Sperăm să atragem aici cel puţin 18 societăţi comerciale de acest profil. Pentru noi, ca oraş, acest incubator de afaceri va însemna un minimum de 20 de noi locuri de muncă. Pentru noi asta nu e puţin”, a spus primarul Sandor Toth.

„Aceste noi incubatoare (e vorba de cel din Miercurea Nirajului, dar şi de alte trei care fiinţează în judeşul Mureş – n.n.), ce vor asigura spaţii pentru start-up-uri din domeniul medical la Târgu-Mureş sau industriile creative la Miercurea Nirajului, pornesc de la o realitate contemporană: mulţi tineri cu studii şi iniţiative, care nu sunt organizaţi în societăţi, vor să-şi deschidă o primă afacere, dar fie e prea scump, fie nu au cunoştinţele necesare în domeniul administrativ sau juridic ca să aibă curaj să se aventureze. Acum, prin aceste noi centre, au şanse să-şi transforme ideile în ceva concret”, a declarat Simion Creţu, directorul general al Agenţiei de Dezvoltare Regională Centru din Alba-Iulia.


Acest articol a fost publicat în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania – Closer to Citizens”, cofinanțat de UE prin DG REGIO.

Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

spot_imgspot_img
Sorin Simion
Sorin Simion
A debutat în 1990 la ziarul România Liberă şi de peste 28 de ani lucrează în presă scrisă: ziarele Adevărul şi Gardianul, dar şi pentru publicaţii locale din judeţele Argeş, Mureş şi Harghita. Din 1998 colaborează cu o revistă cu profil social şi cultural din Goteborg, Suedia, iar din toamna lui 2018 este co-fondator al site-ului de ştiri locale www.argesulonline.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Răzvan Ceuca, expert în cyber security: „Instituțiile nu au luat măsurile preventive necesare!”

Expertul în cyber security Răzvan Ceuca atrage atenția asupra...

În loc de speculații, presa poate lucra cu cifre exacte

La începutul acestui an, Freedom House în colaborare cu...

Radiografia unei prăbușiri: ultimii din Europa la vânzarea de cărți

Radiografia unei prăbușiri: ultimii din Europa la vânzare de...

Peste un milion de români au votat. Circa 10.000 de bistrițeni au ieșit la urne

Peste 10.000 de bistrițeni au ieșit la urne până...