Judecătorul Raul Nestor de la Tribunalul București a motivat decizia de lăsare în libertate a celor șapte afaceriști care au mituit cu sute de mii de euro vameșii și fucționarii din portul Constanța. Avocații milionarilor s-au arătat nemulțumiți de faptul că DNA a folosit un investigator sub acoperire care i-a înregistrat când dădeau zeci de mii de euro șpagă. Empatic, judecătorul Nestor a fost de acord cu avocații și a decis ca cei șapte să fie cercetați sub control judiciar.
În plus, o funcționară din port implicată în dosar ar fi avut calitatea de avocat suspendat în Baroul Tulcea, ea figurând pe tabloul suspendaților sub alt nume. În acest context, avocații afaceriștilor au cerut anularea probelor pe motiv că mandatele de interceptare a celor care ofereau mita au fost semnate de un judecător de tribunal, nu de unul de Curte de Apel, de parcă înregistrările video și faptele penale din portul Constanța țin cont de gradul judecătorului care le autorizează.
În baza unui raționament cel puțin bizar, judecătorul de la Tribunalul București a ajuns la concluzia că investigatorul sub acoperire al DNA trebuie să aibă obligația de a aduna probe atât în favoarea, cât şi în defavoarea inculpatului.
El justifică acest lucru prin „multitudinea de cazuri în care investigatorii acoperiți au revenit asupra declarațiior, fără să ofere vreun exemplu în acest sens. „Fără a contesta realitatea și validitatea probatorie a actelor efectuate cu ajutorul investigatorilor cu identitate atribuită, judecătorul de drepturi și libertăți conchide că acestea nu sunt totuși suficiente pentru dispunerea celei mai severe măsuri preventive cu conținut custodial, nu rare fiind cauzele în care investigatorul cu identitate atribuită a revenit ulterior asupra poziției adoptate inițial”, susține Raul Nestor.
Preocupat de buna desfășurare a procesului
El mai consideră că modul în care au acționat cei șapte afaceriști „nu poate constitui o împrejurare care să excludă posibilitatea altor măsuri alternative, dacă acestea pot contribui la buna desfășurare a procesului penal”.
În plus, el se arată îngrijorat de faptul că dacă-i va aresta pe mituitori s-ar putea ca urmărirea penală să dureze mai mult de 180 de zile, iar procedura de Cameră preliminară mai mult de 60 de zile. Astfel, „dispunerea arestării va prezenta riscul unei măsuri preventive care să fie dispusă pentru alte considerente decât buna desfășurare a procesului penal”.
Judecătorul Nestor explică apoi de ce nu-i poate aresta pe șpăgarii din portul Constanța.
În cazul lui Petrică Buduru, care a dat în total 40.000 de euro vameșilor și funcționarilor din port, judecătorul susține că banii au fost dați prin intermediul investigatorului sub acoperire, dar DNA nu a spus la cine trebuia să ajungă acești bani, astfel încât instanța nu poate verifica dacă darea de mită a avut ca scop „coruperea unui funcționar public în atribuțiile căruia ar fi intrat îndeplinirea actului solicitat”.
Citește și: DNA a trimis în judecată opt vameși, inclusiv pe cel care a înghițit biletul cu șpăgi
Nu mai există pericol
În legătură cu pericolul social al celor propuși spre arestare, judecătorul Nestor a ajuns la o concluzie cel puțin dubioasă: „Acceptând că modul de comitere a infracţiunilor – constând în desfăşurarea unei activități infracţionale pe o perioadă mare de timp (de ordinul lunilor), respectiv că modalitatea în care sumele de bani promise urmau a fi remise denotă mecanisme care cu greu ar fi putut fi identificate, gândite în amănunt sub aparența legalității, denotă un grad de pericol sporit al persoanelor care au săvârșit infracțiunile, judecătorul va reține că dispunerea arestării pe acest considerent ar anula orice diferență între privarea provizorie de libertate specifică arestării preventive și o pedeapsă în regim privativ de libertate dispusă în considerarea gradului de pericol social al infracțiunii”.
În apărarea inculpaților, Nestor vine și spune că „va reține afecțiunile medicale extrem de severe cu care a fost diagnosticat inculpatul Aktimur Munur Muberra, actele depuse la dosar făcând referire inclusiv la un accident vascular cerebral care a necesitat terapie și condiții adecvate de tratament”.
De asemenea, Vasile Costea „a fost diagnosticat cu probleme de ordin medical extrem de severe care impun o îngrijire zilnică adecvată tocmai pentru prevenirea unei noi intervenții chirugicale”.
Inculpatul Buduru Petrică se află la o vârstă relativ înaintată (72 de ani), aspect care, chiar în contextul gradului de pericol concret ridicat pentru ordinea publică, nu justifică dispunerea unei măsuri preventive cu conținut custodial, mai susține judecătorul tribunalului.
Cu referire la Jean Paul Tucan, magistratul reține de asemenea aspectele de ordin medical, „acesta fiind obligat să folosească un aparat special pentru a respira, condiție medicală asigurabilă totuși cu o anumită dificultate la locul de deținere, lipsa unor condiții personalizate de executare a unei măsuri preventive cu conținut custodial riscând să conducă la existența unor rele tratamente, deci la o încălcare a art. 3 al Convenției Europene a Drepturilor Omului”. Mai mult, judecătorul va reține că inculpatul Tucan „are calitatea de întreținător de familie, fiind și tatăl unui copil cu vârsta fragedă (4 ani) care necesită o îngrijire adecvată vârstei”.
Citește și: BREAKING SUA a suspendat ajutorul militar pentru Ucraina
N-au antecedente, nu vor fi arestați
Cătălin Viorel Cristea și Cătătin Crețu Cătălin „nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, iar modurile de operare reținute în urma materialului probator administrat nu pot justifica necesitatea măsurii arestării preventive”.
Cătălin Crețu, „deși este angajat în cadrul unei firme din Olanda, are o activitate lucrativă în România, pe raza județului Constanța, existând toate premisele că se va prezenta la fiecare convocare a organelor de anchetă și nu va încerca să zădărnicească aflarea adevărului”, se mai declară convins judecătorul Nestor de la Tribunalul București.
Deși Cătălin Viorel Cristea „are calitatea de funcționar public, dincolo de potențiala modificare a raporturilor de serviciu ca urmare a punerii în mișcare a acțiunii penale în prezenta cauză, conduita acestuia, inclusiv în relația cu ceilalți factori de decizie din cadrul CN APM Constanța, poate fi supravegheată în cadrul unei măsuri preventive fără conținut custodial prin intermediul unei monitorizări electronice”, mai arată magistratul.
În referire la inculpatul Liliac Daniel, deși acesta este cunoscut cu antecedente penale, „judecătorul va reține că acest motiv nu poate justifica dispunerea arestării, legea de procedură nemaireglementând drept temei distinct de arestare situația inculpatului recidivist”.
Afacerea portul Constanța
În ultimul an, mai mulți oameni de afaceri și reprezentanți ai unor societăți comerciale ar fi promis și ar fi dat funcționarilor publici de mai sus sume de bani cuprinse între 2.000 de euro și 100.000 de euro, precum și alte bunuri, pentru a le oferi susținere și pentru a fi ajutați să își dezvolte afacerile pe care le desfășoară în zona Portului Constanța.
Pe 26 februarie, judecătorii de la instanțele bucureștene au respins propunerile DNA privind arestarea preventivă a 18 persoane implicate în acest caz de corupție din Portul Constanța. Lotul de 7 persoane a fost judecat de Raul Nestor.
Astfel, Tribunalul București a dispus ca 14 inculpați să fie cercetați de DNA în stare de libertate sub control judiciar, doi nu au nicio măsură restrictivă, iar omul de afaceri Ion Dumitru va sta în arest la domiciliu.
Printre cei care au primit control judiciar se află Petrică Buduru (fost fotbalist și conducător la cluburile Farul, Dinamo și Astra), Cătălin Viorel Cristea (consilier al directorului general al CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța), Florin-Laurențiu Chirilă (director Direcția Tehnică în cadrul Administrația Porturilor Maritime Constanța), George-Gabriel Vișan (director comercial), în timp ce Ionuț Voinescu (ofițer de poliție în cadrul Gărzii de Coastă) nu are vreo restricție.
De asemenea, Curtea de Apel București a respins cererea DNA de arestare preventivă a liderului PSD Constanța, Ion Dumitrache, acesta fiind plasat sub control judiciar.
Conform DNA, în perioada 2024 – 2025, mai mulți oameni de afaceri și reprezentanți ai unor societăți comerciale ar fi promis și ar fi remis funcționarilor din cadrul Administrației Porturilor Maritime SA Constanța sume de bani cuprinse între 2.000 de euro și 100.000 de euro, precum și alte bunuri, pentru a le oferi susținere și pentru a fi ajutați să își dezvolte afacerile pe care le desfășoară în zona Portului Constanța. Totalul sumelor primite ca mită de funcționari este de aproximativ 350.000 de euro.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
