Ministerul Cercetării finanțează, Ministerul Sănătății desființează. „Niciun produs al cercetării nu a fost contractat de vreun producător industrial”

Exact acum un an, în martie 2020, România punea la bătaie 25 de milioane de lei (5 milioane de euro) pentru a finanța proiecte de cercetare privind combaterea epidemiei de SARS-CoV-2. Lumea întreagă era înspăimântată de răspândirea virusului, spitalele se aflau în fața celei mai mari provocări din ultima sută de ani, iar la noi, sistemul medical nereformat și subfinanțat, golit de exodul de medici, părea mai șubred ca oricând. Ministerul Educației și Cercetării, prin Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), a lansat atunci o linie de finanțare pentru proiecte inovatoare, care să aducă soluții la criza care urma.

Au participat aproape 300 de proiecte. Au câștigat și au fost finanțate 16. Cea mai mare sumă obținută de un proiect a fost de 3,5 milioane de lei, aproximativ 722 de mii de euro și a fost proiectul propus de Virgil Păunescu, director OncoGen Timișoara, pentru dezvoltarea unui vaccin anti-covid 19. În același timp, în Ungaria, din bugetul Oficiului Național pentru Cercetare Dezvoltare și Inovație s-a deschis o direcție de cercetare similară. Bugetul oferit a fost în jur de 5 miliarde de forinți, adică aproximativ 10-11 milioane de euro. S-au finanțat, în prima tranșă, 27 de proiecte, beneficiari fiind consorții între universități sau instituții academice plus firme de dezvoltare de fabrici de medicamente sau aparatură destinată sănătății.

Ne-am îndreptat atenția spre rezultatele proiectelor de cercetare din România, cu întrebări privind eficiența, punerea în aplicare sau stadiul cercetării. Cu greu am aflat și altceva decât statistica și raportările oficiale, care se opresc la rezultatele de laborator, elaborarea de articole sau realizarea de prototipuri. Zece dintre proiectele finanțate s-au încheiat în 2020, iar în decembrie, într-un cadru festiv, au fost prezentate rezultatele lor. Pe lângă cercetătorii și oficialii MEC, la festivitate au participat și 350 de reprezentanți ai mediului economic. Până în momentul în care redactăm acest articol, nu avem niciun răspuns pozitiv cu privire la contractarea vreunui produs pentru producția de serie sau folosirea în scop terapeutic pe scară largă a vreunui rezultat final.

Sorin Zgură, director al Institutului de Științe Spațiale (ISS), participant la realizarea unui astfel de proiect, ne mărturisește: „Până în prezent, niciunul dintre partenerii proiectului nostru nu a primit cereri formale din partea industriei românești pentru producerea în vederea comercializării dispozitivelor de decontaminare realizate”.

Mai mult”, adaugă directorul ISS, „în cazul dispozitivelor de decontaminare pe baza de radiație UV, șansele de comercializare a acestor prototipuri au fost reduse substanțial datorită informațiilor apărute în presă, cum ar fi comunicatul Institutului Național de Sănătate Publică susținut de Ministerul Sănătății și mediatizat în data de 4 martie 2021”. În acel comunicat se susținea că lămpile UV nu sunt recomandate pentru dezinfecția în școli sau pentru uz casnic, iar radiațiile UV ar fi cancerigene și pot produce cataractă.

Soluții și dispozitive de decontaminare pentru școli și spitale

Dintre proiectele câștigătoare în sesiunea de finanțare din 2020, unele se referă la soluții de gestionare și monitorizare a pandemiei, altele la studiul tulpinilor pe regiunile României, altele la mijloace de decontaminare și protecția populației, dar și unele care s-au angajat la evaluare și propunere de tratamente sau dezvoltarea de vaccinuri.

Proiectul coordonat de Institutul de Științe Spațiale a avut ca temă crearea de dispozitive de decontaminare împotriva virusului SARS-CoV-2 (UV, microunde, raze X, biochimice, nanoparticule, altele) și a primit 1,2 mil de lei (247.755 de euro) de la MEC. A fost realizat de un consorțiu de institute și de Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Nicolae Oblu” Iaşi.

Au fost realizate prototipurile a două tipuri de dispozitive de decontaminare pe bază de soluții de nanoparticule pentru decontaminarea suprafețelor, a două tipuri de dispozitive de decontaminare pe baza de radiație UV pentru decontaminarea suprafețelor și aerului din încăperi închise și semideschise și a unui dispozitiv de decontaminare pe bază de microunde pentru decontaminarea aerului din încăperi închise și semideschise.

Aceste prototipuri realizate, în funcție de specificul lor, au fost testate în mediu relevant (spitalicesc) pentru eficiența antibactericidă și antivirală. De asemenea, acolo unde a fost necesar, adică în cazul soluțiilor de decontaminare pe bază de nanoparticule, au fost începute formalitățile de omologare.

În prezent, aceste dispozitive sunt sau în proces de omologare – cazul dispozitivelor de decontaminare bazate pe soluții de nanoparticule, care este un proces de durata datorită faptului că testările aferente trebuie realizate de firme specializate și durează în general în jur de 150 de zile per testare și per standard, sau în proces de protejare a drepturilor de proprietate intelectuală, în conformitate cu prevederile legale în vigoare privind procesul de comercializare pentru aceste produse”, explică Sorin Zgură, directorul ISS.

Însă realizarea lor pe scară largă revine entităților industriale care pot prelua aceste rezultate pentru a le produce și comercializa, lucru care până acum nu s-a întâmplat.  

Referitor la prețul acestor dispozitive, realizatorii lor spun că partenerii proiectului au făcut eforturi considerabile pentru a utiliza materiale comerciale disponibile pe scară largă, atât în proiectarea, cât și în realizarea lor, astfel încât acestea să poată fi produse pe scară largă la prețuri competitive și să fie cât mai simplu de utilizat.

În acest sens putem preciza, de exemplu, că pentru unul dintre dispozitivele de decontaminare pe bază de soluții de nanoparticule, prețul materialelor nu depășește 26 de lei/litru (a se compara de exemplu cu produsul unei firme autohtone, la un cost de aprox. 48 de lei/litru)”.

Pentru un dispozitiv de decontaminare UV, comparația este mai dificil de făcut, datorită numărului mai mare de indicatori de performanță, ni se precizează, dar în acest caz prețul unuia dintre prototipurile realizate în cadrul proiectului este de aproximativ 1.100 de euro/bucată (sistem deplasabil manual, pentru simplitate în operare) comparativ cu robotul MUV produs de firma Modulo care costa aprox. 20.000 de euro sau similar, cu robotul produs în Danemarca și utilizat de exemplu la Spitalul „Matei Balș” care costa aproximativ 65.000 de euro, conform datelor publicate în presă.

Halatul era mai ieftin

Un alt proiect finalizat, realizat anul trecut și cu produse aflate în stadiul de omologare și avizare, este cel coordonat de Universitatea de Medicină din București: Dezvoltarea de soluții inovative pentru protecția personalului (expus profesional)și a populației împotriva contaminării cu virusul SARS-CoV-2, care a primit un buget de 1.200.000 de lei.

Directorul de proiect, Alina Popa Cherecheanu, precizează că au fost realizate și omologate o instalație și o tehnologie pentru impregnarea cu nanoparticule de oxizi de cupru și de zinc a materialelor textile cu conținut de minim 35% bumbac. Materiale pot fi folosite pentru confecționarea de măști, de echipamente medicale (halate, bonete, combinezoane) sau de lenjerie de spital.

Materialele impregnate au dovedit proprietăți antivirale, antimicrobiene și antifungice care rezistă la un număr de minim 10 spălări. Au fost determinate proprietățile de autosterilizare ale acestor materiale, la contactul cu bacterii staphylococcus aureus, escherichia coli și pseudomonas aeruginosa, timp de minim 15 minute”, spune coordonatorul de proiect.

De asemenea, ni se spune că „a fost realizat și omologat la partenerul industrial lotul prototip de echipamente de protecție (halate, măști). Acestea au fost testate la utilizatorul final, Spitalul Universitar București.”

Măștile și costumele sunt în serie 0, au fost testate în Spitalul Universitar, așteptăm acreditarea de la ANMDM ca dispozitive medicale. Iar lenjeria de pat și îmbrăcămintea pacienților sunt în testare la Spitalul Universitar, vor fi propuse spre acreditare ANMDM”, precizează coordonatorii proiectului. 

Cât privește  prețurile, „dacă la producători europeni de măști reutilizabile cu proprietăți antivirale prețurile sunt între 7 și 50 euro, prețul nostru va fi sub prețul minim de 7 euro”, precizează ei. Iar pentru halatele medicale, lenjeria de pat și pentru îmbrăcămintea pacienților „costurile impregnării vor fi egale cu prețul produselor neimpregnate, adică se dublează costul lor, dar avantajele produselor noastre sunt foarte importante: capacitatea lor de a fi antivirale, antimicrobiene și antifungice va conduce la scăderea ratei de infecții nozocomiale din spitale.”

Realizatorii proiectului spun că cea mare problemă a lor a fost „timpul de lucru foarte scurt, doar 3 luni, ceea ce a însemnat mobilizarea multor specialiști în timp minim, dar rezultatele obținute au fost spectaculoase”.

Controlul apelor

Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca a fost implicată în derularea unui singur proiect de cercetare finanțat de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), în valoare de 80.000 de lei și s-a încheiat în decembrie 2020.

Proiectul a avut scopul de a evalua un model microbiologic și epidemiologic de screening al apelor reziduale, care să servească sistemului de sănătate publică pentru documentarea unor proceduri naționale de monitorizare a circulației virusului SARS-CoV-2 în mediu. Prin urmare, s-au prelevat probe de apă reziduală din stații de epurare și din sistemul de canalizare a unor spitale din Transilvania, Moldova și București.

Probele prelevate au fost testate din punct de vedere microbiologic și chimic și s-a evaluat compoziția materiilor organice și a prezenței virusului SARS-CoV-2. Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca a fost implicată în prelevarea probelor de la stațiile de epurare și spitalele din județul Cluj și la evaluarea prezenței virusului SARS-CoV-2 folosind tehnologia Real-Time PCR pe probele prelevate din toate regiunile României. Însă, rectorul acestei universități, Anca Buzoianu, consideră că, „în loc să stăm și să așteptăm să primim granturi de la autoritățile române, ar trebuie să profităm la maximum de finanțările oferite de Uniunea Europeană. Aceasta a alocat cercetării privitoare la COVID-19, prin programul Orizont 2020, peste 600 de milioane de euro. Există o mulțime de oportunități, de care trebuie să ne folosim.”

Protocoale de tratament – la finalul anului

Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” Timișoara derulează și el, în perioada iulie 2020 – noiembrie 2021, în parteneriat cu Institutul Național de Boli Infecțioase București, un proiect având ca obiectiv creșterea capacității de tratare a pacienților cu Covid-19, îmbunătățirea schemelor de tratament și diversificarea opțiunilor terapeutice. Echipa proiectului este coordonată de dr Lăzureanu Elena-Voichița, iar pentru această cercetare s-au alocat 2,9 mil de lei.

Concret, proiectul se desfășoară pe studiul a două loturi de pacienți și-și propune în principal: evaluarea eficienței și siguranței unor scheme terapeutice incluse în Ordinul ministrului sănătății nr. 487/2020 și utilizate deja; stabilirea unui tratamentul antiviral pentru pacienții cu forme ușoare și moderate – (Hidroziclorochină (HQ) sau Umifenovir (UFV) vs tratament simptomatic/anticoagulant) și un tratament imonomodulator pentru pacienții cu formă medie sau severă – Tocilizumab (TOC) + Dezametazonă (DEXA) vs DEXA).

Principalele rezultate se referă la evaluarea, investigarea pacienților (400 de pacienți în total în cadrul proiectului), realizarea de protocoale de tratament, investigație și prognostic și propunerea de trei protocoale de tratament elaborate, pentru fiecare tip de afectare – ușoară, medie, severă.

Până la acest moment, nicio schemă de tratament nu s-a dovedit cu adevărat eficace pentru COVID-19”, își încheie echipa de cercetare prezentarea rezultatelor parțiale.

Vaccinul românesc – studiu „fără valoare” pe șoareci

Printre proiectele care au primit anul trecut finanțare de la Ministerul Cercetării figurează și cel des invocat în spațiul public de principalul său autor, Virgil Păunescu, directorul Institutului OncoGen din Timișoara.

Practic, singurul proiect care a câștigat finanțare cu această temă („Dezvoltarea de noi tehnologii, medicamente și vaccinuri pentru prevenirea SARS-CoV-2”) este și cel mai controversat, iar finalizarea lui este prevăzută pentru august 2021.

Recent au avut loc mai multe luări de poziție față de acest proiect și impactul său public, fiind considerat de unii opinenți o ratare a unui succes care ar fi putut avea loc, dacă statul român ar fi oferit mai mulți bani pentru această cercetare.

Într-un interviu acordat jurnalistei Brîndușa Armanca, Virgil Păunescu spune: „Practic, din cei 700.000 de euro primiți de OncoGen împreună cu Institutul Cantacuzino sunt folosiți pentru testele pe șoareci pentru a determina toxicitatea vaccinului. Aceste teste nu au valoare la dosarul vaccinului, fiindcă testele acceptate se fac pe animale modificate genetic, ceea ce aici nu e cazul”.

Așadar, e vorba de un „exercițiu” din care va rezulta o lucrare științifică.

De aceea am insistat ca noi să primim sprijin ca împreună cu Institutul Cantacuzino să trecem mai departe spre studii clinice și restul, să avem un vaccin durabil. Până acest tip de vaccin la care lucrează germanii sau unul cum e al nostru nu va exista masiv pe piață, nu scăpăm de pandemia cu coronavirus. Sau scăpăm cu mortalitate mare, așa cum a fost în 1918 în pandemia gripei spaniole, când au murit 50 de milioane de oameni”, adăuga Virgil Păunescu.

Mobilizarea de criză

Pandemia de COVID-19 a adus în atenția tuturor, o dată în plus, nevoia reformării atât a sistemului de sănătate, de care se vorbește, de altfel, ori de câte ori apare o criză medicală, cât și a celui educațional și de cercetarea științifică. Ar fi binevenită găsirea unor soluții pentru gestionarea situațiilor de urgență și investiția susținută în proiecte de cercetare și inovare, spun cercetătorii acum. Ei dau exemplu comunitatea științifică internațională care s-a implicat exemplar în combaterea pandemiei, iar Uniunea Europeană a alocat cercetării privitoare la COVID-19, prin programul Orizont 2020, peste 600 de milioane de euro.


Acest articol a fost publicat pe PressHUB în cadrul proiectului
“COVID-19 FactsNotFake -The Emergency Newsroom. Infodemic Lie Detector”, un proiect Freedom House Romania, în parteneriat cu Trinitas TV, Radio Trinitas, Ziarul Lumina și Agenția de Știri Basilica, finanțat de Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a Ambasadei Marii Britanii. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Alte articole din aceeași categorie

Advertismentspot_img

Cele mai recente articole

Slujbă de Înviere, pe scenă, în Piața Sfatului din Brașov

Pentru a evita aglomerația, lăcașele de cult vor amenaja din timp, în afara clădirilor, mai multe puncte de distribuire a "paștilor" în pachete/punguțe de unică folosință, închise.

O victorie aliată cât o zdrobitoare înfrângere comună

Se bucură mulți de ”victoria” alianței PNL și USR PLUS, care s-au înțeles să continue coaliția. Ar fi fost decizia rațională, cred nu puțini....

POIM: Alte 10 contracte, în valoare de 146 milioane lei, pentru spitale și centre sociale

Institutul Național de Neurologie și Boli Neurovasculare din București este beneficiarul celui mai mare contract semnat în aceste zile.