Ministerul Justiției: Situația extrădărilor, a mandatelor europene și a dosarelor având ca obiect transferarea persoanelor condamnate

Ministerul Justiției a publicat, vineri, într-un comunicat de presă, situația extrădărilor, a mandatelor europene și a dosarelor privind transferarea persoanelor condamnate.

I. EXTRĂDĂRI:

 Precizare prealabilă: soluționarea cererilor de extrădare are loc, potrivit legii statului solicitant, în condițiile şi termenele stabilite de acest stat.

1. Rizea Cristian: Cererea de extrădare a fost formulată şi comunicată autorităților din Republica Moldova ulterior decretului președintelui de retragere a cetățeniei moldave acordate. Persoana a formulat acțiune în justiție prin care a solicitat anularea acestui decret și, la data de 12.2021, s-a respins cererea lui Rizea. Hotărârea nu este definitivă. Totodată, dosarul constituit cu privire la cererea de azil formulată de Rizea a avut termen pe 29.12.2021. Soluție: apel respins. La 4 ianuarie 2022, autoritatea moldavă a comunicat că următorul termen fixat pentru soluționarea cererii de extrădare este 28.01.2022.
2. Tudor Florian: a fost arestat provizoriu, în vederea extrădării către România la data de 27 mai 2021 şi este încarcerat într-un penitenciar de maximă siguranţă din Mexic. Procedură în curs, de durată, din cauza legislaţiei străine care prevede termene mai lungi.
3. Morgenstern Avraham: Republica Argentina a aprobat extrădarea acestuia, dar hotărârea nu este definitivă. Procedură în curs, recursul fiind pe rolul Curții Supreme de Justiție a Națiunii.
4. Beraru (Baror) Smuel Sorin: a fost condamnat pentru infracțiunea de spălare de bani, comisă în anii 1998-1999. Legea israeliană pentru combaterea spălării banilor a fost adoptată şi a intrat în vigoare la data de 17 august 2000, după comiterea faptelor, fiind aplicabil principiul de drept penal (universal) al aplicării legii penale mai favorabile. Acest principiu a determinat lipsa condiției dublei incriminări, în sensul că, în Israel, la data comiterii faptei de către această persoană, fapta respectivă nu era incriminată (notă: se are în vedere legea existentă la data comiterii faptei şi nu cea de la data transmiterii cererii de extrădare sau orice alt moment ulterior). În consecinţă, autoritățile din Israel au precizat că nu pot da curs cererii de extrădare în acest caz, îndeplinirea condiţiei dublei incriminării fiind absolut necesară.
5. Mazăre Radu: a fost extrădat de către autoritățile malgașe în mai 2019, aflându-se în executarea pedepsei aplicate. Ulterior, la solicitarea autorităților judiciare române, au fost formulate mai multe cereri de extindere a consimțământului, pentru fapte anterioare extrădării.
6. Schwartzenberg Emilian: persoana nu este căutată, nu face obiectul vreunui mandat de arestare sau de executare a vreunei pedepse, deoarece, prin sentinţa penală nr. 403 din 21.05.2020 pronunțată de Tribunalul Bucureşti, s-a dispus faţă de acesta încetarea procesului penal ca urmare a împlinirii termenului de prescripție a răspunderii penale.

II. MANDATE EUROPENE DE ARESTARE 

Precizare prealabilă: În calitate de autoritate centrală, potrivit art. 86 alin. 4 din Legea nr. 302/2004, Ministerul Justiției are atribuții strict administrative (decurgând din principiul separației puterilor în stat), adică de primire, respectiv transmitere a mandatelor europene de arestare emise de către autoritățile judiciare române și străine, de a acorda sprijin autorităților implicate în această procedură, în special în vederea facilitării comunicării, respectiv de a ține evidențe statistice. În acest sens, autorităţile emitente sunt instanţele, iar cele de executare sunt curţile de apel.

1. Bica Alina: Persoana solicitată se afla în Republica Italiană, procedura s-a desfășurat pe cale directă, între instanța română și instanța italiană. Instanța italiană a recunoscut sentința pronunțată în România și a dispus executarea pedepsei în Italia, potrivit legislației italiene. Hotărârea instanței italiene este definitivă. Executarea pedepsei recunoscute în Italia este suspendată până la soluționarea cererii introduse în instanță, la data de 01.06.2021, pentru o mai bună calificare juridică a infracțiunii conform dreptului italian.
2. Dragomir Daniel: Persoana solicitată a fost arestată la data de 3 februarie 2021, în Italia (informare din surse deschise – s-a predat poliției italiene însoțit de avocat). Soluționarea mandatului european de arestare este pe rolul Curții de Apel Bari. Procedura sae desfășoară pe cale directă, între instanța emitentă și instanța de executare. Procedură în curs. Termen: 09.04.2022.
3. Ignatenko Nela: persoana căutată se află în Belgia. La data de 31.03.2021, autoritățile judiciare belgiene au solicitat direct instanței informații privind condițiile de detenție, iar ANP a răspuns acestei solicitări instanței, informând în copie și MJ. Din informaţiile primite, rezultă că predarea a fost refuzată. S-a declarat apel, care este pe rol.
4. Săvulescu Dragoş Emil: Autoritățile italiene (Curtea de Apel Napoli) au respins executarea mandatului european de arestare, au recunoscut sentința emisă de instanța română și au dispus executarea pedepsei în Italia. Totodată, instanța italiană a dispus suspendarea parțială a executării pedepsei. Autoritățile elene au respins cererea de predare a lui Săvulescu, arestat provizoriu la data de 9 august 2021, în vederea executării Mandatului European de Arestare emis de Curtea de Apel Bucureşti, care a apreciat şi dispus potrivit competențelor legale, având în vedere că este vorba de o procedură directă între instanțe. Contestația la executare, introdusă de Biroul executări penale al Curții de Apel București, are termen 11.01.2022.
5. Zlotea Marian: Persoana solicitată a fost arestată la data de 23 februarie 2021, în Italia. Procedura se desfășoară pe cale directă, între instanța emitentă și instanța de executare. Ministerul Justiției din Italia a informat că instanța italiană din Bologna, la data de 02.03.2021, a dispus predarea către România a persoanei solicitate. Persoana solicitată a promovat apel la Înalta Curte de Casație din Italia. Înalta Curte de Casație a Italiei a casat cu trimitere spre rejudecare cauza. Procedură în curs. Termen: 11.02.2022
6. Iorgulescu Gino Mario: După condamnarea definitivă, instanța de executare a emis un nou MEA în baza mandatului de executare a pedepsei cu închisoarea, conform hotărârii pronunțate împotriva sus-numitului.Ministerul Justiției  asistă autoritățile implicate în procedură.  Judecătoria  Sect. 3  a emis  un alt mandat european de arestare cu privire la aceeași persoană și care se află pe rolul instanței din Milano, în Italia. Se așteaptă rezultatul expertizei, care să stabilească dacă Iorgulescu, în prezent internat, după o primă suspendare a judecății pentru 6 luni, are capacitatea de a înțelege, de a voi și de a sta în judecată. Termenul pentru ambele proceduri este 31.05.2022. Procedură în curs.
7. Popoviciu Aurel Gabriel: Instanța britanică a dispus predarea la data de 12 iulie 2019. Persoana solicitată a formulat apel. Apelul a fost declarat admisibil. La data de 11 iunie 2021, judecătorii britanici au admis apelul pentru un motiv din cele 6 înaintate în cadrul cererii de admisibilitate. La data de 15 iunie, CPS Crown Prosecution Service (colegii care reprezintă partea română în cauză – Curtea de apel București) a depus solicitarea de admitere în principiu a apelului împotriva hotărârii de mai sus. Procedură în curs.
8. Adamescu Alexander Bogdan, localizat în Marea Britanie. Căile de atac formulate de Adamescu au fost epuizate și respinse, există hotărâre definitivă de predare a acestuia către RO. Predarea va putea avea loc în momentul în care autoritățile britanice vor comunica această informație.

Activitatea laborioasă a Ministerului Justiţiei se reflectă şi în datele statistice. De exemplu, în anul 2020:

Date statistice disponibile pentru anul 2020, în procedura mandatului european de arestare:

Date statistice disponibile cu privire la situaţia extrădărilor către România în perioada 2019 – 2021, până la data de 20.12.2021:

În anul  2021, au fost aduse în România  872 de persoane private de libertate.

În anul 2022, până la data de 04.01.2022, au fost transferate în România 5 persoane private de libertate.

• Dosare având ca obiect transferarea persoanelor condamnate:

Balo Marius: Ministerul Justiției și-a manifestat disponibilitatea de cooperare și deschiderea către dialogul bilateral în materie.

Trebuie precizat că Ministerul Justiţiei a inițiat consultări informale cu omologii chinezi încă din iulie 2016, ca urmare a faptului că 2 dintre cetățenii români deținuți în China și-au exprimat intenția de a fi transferați în România, iar Balo Marius face parte dintr-un grup de 4 cetățeni români condamnați pentru infracțiuni comise pe teritoriul chinez. Cererea a fost depusă de către avocatul d-lui Balo la Ministerul Justiţiei, la data de 17.01.2017.

Ministerul Justiţiei a susţinut o corespondență asiduă, atât cu Ministerul Justiţiei din RPC, cât şi cu MAE şi Ambasada României la Beijing, eforturile fiind conjugate, nu numai cu privire la dl. Balo, dar şi cu privire la alţi cetăţeni români condamnați în China.

Este de notorietate faptul că sistemele de justiţie din Asia sunt foarte diferite de cele europene şi nu vom intra în această discuţie tehnică, şi nici referitor la modalitatea în care sunt respectate drepturile şi libertăţile fundamentale de către un alt stat.

În ceea ce priveşte faptul că Ministerul Justiţiei nu a răspuns la solicitările formulate de dl. avocat, se impune a sublinia faptul că, aşa cum dl. avocat şi echipa sa cunosc, Ministerul Justiţiei a răspuns la toate solicitările acestuia, aşa cum rezultă din dosarul constituit la nivelul MJ.

Avocaţii d-lui Balo au fost informați în permanență despre orice demers întreprins de Ministerul Justiţiei, aspect ce poate fi justificat prin corespondența purtată cu aceștia, astfel încât alegația formulată de dl. avocat Iordăchescu este, cel puțin, tendențioasă.

Pe de altă parte, Ministerul Justiţiei acţionează în limita competenţelor legale, pentru orice cetăţean, în virtutea principiului egalităţii legii pentru toţi cetățenii.

De asemenea, este de notorietate faptul că între România şi RPC nu există tratat privind transferul persoanelor condamnate, astfel încât aceste proceduri au la bază alte instrumente internaționale la care ambele state sunt părți sau în virtutea curtoaziei internaționale, cu asigurarea reciprocității, iar corespondența se poartă prin intermediul Ministerelor de Externe, pe cale diplomatică, ceea ce conduce la primirea acesteia după intervale mai mari de timp.

Ca urmare a eforturilor depuse de Ministerul Justiţiei şi AR la Beijing, transferarea a fost aprobată atât de autoritățile române, cât și de cele chineze, dar aducerea în țară a persoanei condamnate nu s-a putut efectua din cauza restricțiilor impuse de pandemia de COVID 19, RPC impunând restricții dure. Finalizarea procedurii de transfer, inclusiv oferirea  garanțiilor solicitate de partea chineză anterior transferării persoanei condamnate, a coincis cu izbucnirea pandemiei în China şi apoi în Europa.

De precizat că atribuţiile MJ  încetează la momentul în care se finalizează procedura judiciară de recunoaștere a hotărârii străine şi dispunerii transferării persoanei condamnate, organizarea transferului intrând în competența MAI. Cu toate acestea, Ministerul Justiţiei s-a implicat, alături de MAI şi MAE, în limita competențelor, şi a solicitat părții chineze să ne comunice dacă se pot face excepții de la carantină şi alte proceduri medicale impuse de acest stat pentru escorta română.

Au fost evaluate mai multe opțiuni pentru o eventuală preluare, prin intermediul Ambasadei României. A fost avansată și propunerea de a fi organizat un transfer în RO sub o escortă Interpol CN, cu suportarea costurilor de către partea română, dar partea chineză a transmis că propunerea este foarte dificil de pus în practică, dată fiind situația epidemică „foarte serioasă și în evoluție negativă” atât din Europa, cât și din RP Chineză.

Ambasadorul român la Beijing, care  a avut în atenție cu prioritate cazul, a informat despre demersurile recente întreprinse la diferite niveluri referitoare la transfer şi a transmis că răspunsul autorităților chineze nu a fost unul pozitiv.

Aşadar, nimeni nu poartă vina izbucnirii pandemiei, dl. Balo nu a putut fi transferat din cauza restricțiilor impuse de partea chineză, deoarece restricțiile existente în România au fost surmontate graţie eforturilor depuse de Ministerul Justiţiei, MAE, AR la Beijing. Aici aş dori să subliniez şi să mulțumesc Excelenței Sale, dl. Bazil Constantinescu, ambasadorul României în RPC, care depune eforturi deosebite pentru îmbunătățirea situației dificile în care se află cetățenii români condamnați în acest stat, pe care îi vizitează lunar (atât permite partea chineză, cu anumite rigori), le asigură efectuarea apelurilor telefonice cu rudele, le oferă cărţi, reviste, alte bunuri de strictă necesitate, chiar dacă acestea nu ajung întotdeauna la persoanele respective, din cauza stricteții regulamentului penitenciar din RPC, dar şi pentru întâlnirile pe care le are cu oficialii chinezi în vederea deblocării unor situații.

Se mai cuvine a sublinia că statul român, prin Ministerul Justiţiei şi celelalte autorități, nu are posibilitatea de a efectua aprecieri asupra unei hotărâri de condamnare a vreunui cetățean, dar contrar afirmațiilor d-lui Balo şi ale avocaților acestuia, că a fost condamnat pentru un prejudiciu de 80 USD, din hotărârea de condamnare rezultă că acesta a fost condamnat pentru un prejudiciu de 2.200.000 RMB (renmimbi chinezesc), adică aproximativ 350.000 USD.

În plus, dl. Balo a informat ambasadorul român că va renunța la transfer încă din luna mai a anului trecut (2021), astfel cum Excelența Sa a informat Ministerul Justiţiei. Scrisoarea d-lui Balo poartă data de 28 septembrie 2021, astfel că instanța română a pronunţat deja hotărârea de anulare a mandatului de executare emis în baza hotărârii iniţiale prin care s-a recunoscut sentinţa chineză şi transferarea acestuia în România.

În concluzie, întregul context pandemic a fost de natură a produce decalaje semnificative şi a perturba activitățile specifice punerii în executare a procedurii de transfer, fapt ce nu poate fi imputat Ministerului Justiţiei care, în sensul celor deja menționate, a depus eforturi susținute, în limitele conferite de cadrul legislativ, pentru deblocarea acestei situații atipice generate de pandemie.