Europa este continentul unde se consumă cel mai mult alcool, iar România ocupă locul 5 în lume în acest clasament. La noi, liceenii sunt cei mai vulnerabili în fața alcoolului. 78% dintre tinerii de 16 ani și 42% dintre adolescenți au consumat alcool cel puțin o dată.
Constanța este unul dintre județele care arată îngrijorător în statisticile Agenției Naționale Antidrog: 9 din 10 elevi recunosc că au consumat alcool cel puțin o dată, iar un sfert dintre elevii constănțeni au abuzat de consumul de alcool ajungând în stadii avansate și foarte avansate de ebrietate.
În fiecare lună, cel puțin doi adolescenți ajung la Spitalul Clinic Județean de Urgență (SCJU) Constanța cu diagnosticul de etilism acut sau intoxicație alcoolică. Altfel spus, minorii ajung la spital în comă alcoolică sau foarte aproape de ea. Cel puțin așa arată o statistică a spitalului de urgență din Constanța de anul trecut. În ultimul an, 24 de minori au ajuns la Unitatea de Primiri Urgențe (UPU) în stare avansată și foarte avansată de ebrietate. Categoria cea mai expusă consumului de alcool este 16-18 ani. Dintre cei 24 de adolescenți care au ajuns în spital, doar 7 proveneau din mediul rural.
Astfel de informații sunt confirmate și de un raport UNICEF din 2013, care arată că procentul adolescenţilor din mediul rural care au consumat alcool cel puţin o dată este mai scăzut decât cel al adolescenţilor de la oraş. Adolescenții din mediul rural consumă însă cantități duble de alcool comparativ cu cei din mediul urban: „Astfel, jumătate dintre adolescenţii ce trăiesc în mediul urban au consumat băuturi alcoolice cel puţin o dată în viaţă comparativ cu 32% dintre cei ce locuiesc la ţară. În mediul rural, adolescenţii beau în general o cantitate mai mare (aproape dublă) decât adolescenţii din centrele urbane”.
Tot din informațiile furnizate de SCJU Constanța mai aflăm că 15 dintre cei 24 minori au ajuns la UPU într-o stare atât de gravă încât au avut nevoie de spitalizare pe o durată cuprinsă între 24 și 48 de ore. Cele mai multe cazuri de etilism în rândul minorilor înregistrate la SCJU au avut loc în perioada mai-august.
Și informațiile furnizate de Serviciul de Ambulanță Județean Constanța arată statistici similare: 150 de cazuri de etilism în rândul minorilor, în ultimii 5 ani, ceea ce arată că, în medie, 2-3 minori aflați în stare de ebrietate apelează numărul unic de urgență 112. Unii ajung mai departe, la spital, alții nu. 80% dintre aceștia provin din mediul urban și doar 20% din mediul rural. Cei mai mulți abuzează de consumul de bere și vodkă.
„Victorem”, centrul înființat de un fost alcoolic în sprijinul dependenților din Constanța
De mai bine de jumătate de an, în Constanța funcționează ”Victorem”. Este un centru fondat de Cătălin Iordănescu, un fost alcoolic care vrea să ofere sprijin altor persoane care se luptă cu adicțiile. Fondatorul centrului pentru tratarea anumitor dependențe a acceptat să ne vorbească despre cazul unui minor care i-a cerut ajutorul:
De când sunt în recuperare, adică de vreo 5 ani și ceva, am întâlnit un singur minor care ne-a cerut ajutorul și pentru o perioadă destul de lungă a participat la întâlnirile grupului AA (Alcoolici Anonimi) din Constanța. Era încă licean. Clasa X-a sau a XI-a dacă îmi aduc bine aminte. Cred că se întâmpla în urmă cu vreo doi ani. Cert este că se îmbăta destul de des. Practic se ducea la petreceri „croit” să se îmbete. Poate voia să epateze, poate voia să se integreze, poate voia să își „pedepsească” părinții… Sau poate doar voia să le atragă atenția… Nu știu. Odată era beat și m-a chemat să îmi spună că a băut nu știu câtă țuică din beciul părinților. Nu știa ce să facă. I-am zis că părinții lui sunt singurii lui prieteni adevărați, să se întoarcă acasă și să se împace cu ei. Să discute și să își rezolve problemele.
Salvat de ședințele de psihoterapie și Alcoolicii Anonimi
Reprezentantul Centrului „Victorem” ne-a povestit și cum liceanul a fost salvat de ședințele de psihoterapie și de Alcoolicii Anonimi din Constanța.
În AA nu punem întrebări prietenilor care ne trec pragul. Îi luăm așa cum sunt: niște simpli oameni suferinzi care au nevoie de ajutor. Și așa cum și noi am primit ajutorul necondiționat, la rândul nostru, când am avut nevoie, tot așa îl dăm și noi mai departe.
La el a existat o suferință; sufletește era măcinat de ceva. Mi-a zis ce, dar nu am libertatea de a împărtăși cu alții. Nici relațiile cu părinții nu au fost de nota 10 și nici nu prea aveau cum să fie. Totuși are niște părinți admirabili! Doi oameni puternici, zic eu. I-am cunoscut întâmplător și mi-au plăcut foarte mult. Intelectuali, educați, eleganți…
Acum revenind la prietenul nostru liceean – dependent… La suferința lui, pe care și-o conștientiza, a lucrat, a beneficiat de serviciile unui psiholog și problema e pe cale să se rezolve. L-am întâlnit acum vreo câteva luni. Era OK, învăța de zor pentru Bac și nu prea mai avea timp de alte chestii. L-am întrebat cum mai „stă” cu prietenul nostru comun, Bachus. Se oprise din consumul exagerat, nu se mai îmbăta, era preocupat de Bac și să își rezolve problema.
Atunci, când mi-am dat seama că se maturizase mult, mi-am permis să fac o chestie care nu se face în AA. Am inițiat o discuție prietenească despre alcoolismul lui. Nu se face decât dacă cel în cauză cere, dacă propune o discuție despre alcoolismul lui. I-am spus că, după părerea mea, el nu e alcoolic, se prefigura un debut în alcoolism dar la momentul când ne contactase el pe noi nu era, încă nu devenise alcoolic. Teoretic, ar fi avut nevoie de o scurtă consiliere, profesionistă, din care să înțeleagă unde se poate ajunge. Și pentru că în România serviciile astea sunt sublime, dar lipsesc cu desăvârșire, și-a luat ce i-a trebuit de la AA.
Mi-a spus că întâlnirile noastre i-au făcut foarte bine, a cam văzut ce se poate întâmpla dacă continuă. Și psihoterapia i-a făcut bine și i-a „așezat” ce trebuia așezat unde trebuia.
Atunci a fost un al doilea moment din viata mea de alcoolic în recuperare când am simțit că explodez de bucurie și i-am mulțumit lui Dumnezeu că sunt alcoolic și că pot ajuta alți alcoolici. El a fost unul în devenire, ajutat de AA, grup din care fac parte și eu. Probabil că a schimbat „macazul” la timp.
Cătălin Iordănescu ne-a mai povestit că, din experiența Alcoolicilor Anonimi, tinerii predispuși la alcool provin din toate mediile sociale, iar cauzele cele mai frecvente care îi determină pe aceștia să cadă pradă alcoolului sunt neînțelegerile cu părinții, familiile disfuncționale, părinții alcoolici ș.a.m.d.
Cătălin Iordănescu este de părere că în România este nevoie de dezvoltarea strategiilor și a programelor eficiente de prevenire a alcoolismului și a consumului de droguri la tineri și consideră că legislația care interzice comercializarea alcoolului în rândul minorilor este complet inutilă.
Adolescenții, cei mai vulnerabili în fața consumului de alcool
În rândul consumatorilor de alcool din România, un procent semnificativ este reprezentat de tinerii care nu au împlinit încă vârsta majoratului în momentul în care încep să consume băuturi alcoolice.
Printre cauzele cel mai frecvent întâlnite în rândul acestora și care transformă minorii într-un grup vulnerabil față de consumul nociv de alcool se numără: predispoziția vârstei (comportament rebel, rezistent la autoritatea parentală, frica de eșec sau de vinovăție, căutarea adrenalinei etc), istoricul familial, tulburările anxioase sau depresive, sindromul stresului post-traumatic, viaţa familială dezorganizată (abuzuri ale părinților, conflicte, stres sau presiune socială etc), anturajul sau posibilitatea de achiziționare rapidă a alcoolului.
Anturajul și alcoolul ieftin
Ultimele două aspecte – anturajul și alcoolul ieftin – sunt poate cele mai vinovate pentru răspândirea consumului de alcool în rândul liceenilor.
Împotriva consumului de alcool în rândul minorilor au existat demersuri guvernamentale în perioada 2005-2012, prin Strategia Națională Antidrog, care a desfășurat mai multe campanii în școli și licee în vederea menținerii la un nivel scăzut a consumului de droguri, tutun și alcool în rândul minorilor. Principalul obiectiv al SNA a fost prevenirea consumului de alcool în rândul adolescenţilor din grupa de vârstă 15-17 ani, însă rezultatele campaniilor, de multe ori foarte mediatizate, nu au avut efectele scontate. Ba mai mult, în pofida campaniilor tot mai numeroase de mediatizare și conștientizare a efectelor nocive ale abuzului de alcool, în pofida restricțiilor privind vânzarea băuturilor alcoolice după anumite ore sau a interzicerii complete a vânzării alcoolului către minori, chiar și în pofida creșterii accizelor, consumul de alcool în rândul minorilor rămâne și astăzi la un nivel ridicat. Spre exemplu, conform unui studiu Eurostat, realizat în 2014, 10% din românii cu vârste cuprinse între 15-19 ani consumă alcool în fiecare lună.
Un raport de cercetare întocmit de către Agenția Națională Antidrog (ANA), în cadrul ESPAD-2015 (European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs), arată că proporţia adolescenţilor de 16 ani care au consumat alcool în 2015 a fost de 77,9%. Acest procent extrem de ridicat se afla, însă, în scădere faţă de studiile întocmite de aceeași instituție în anii anteriori, dar și sub media ESPAD care, în anul 2015, era de 80,3%: „De asemenea, în anul 2015, prevalenţa consumului de alcool din ultimele 12 luni înregistrează valoarea de 68,9% şi urmează tendinţa europeană, scăzând faţă de valorile înregistrate în studiile anterioare, şi plasându-se în continuare sub media ţărilor ESPAD în valoare de 70,9%. Consumul de băuturi alcoolice în ultimele 30 zile a înregistrat valori mai reduse în România față de 2011 (scăzând de la 49%, la 47%). Valoarea observată în 2015 în România este similară mediei ţărilor ESPAD (47,5%)”, se arată în studiul întocmit de ANA, în cadrul ESPAD-2015, în anul 2015.
Același studiu arată că, în România, consumul compulsiv de alcool în rândul elevilor se menţine la un nivel similar celor observate în studiile anterioare (aproximativ 35% în 2015, respectiv 36% în 2011), iar în funcţie de distribuţiile valorilor pe sexe, raportul punctează o scădere a consumului compulsiv de alcool în rândul fetelor, de la 32% în 2011, la 27% în 2015, în timp ce, în cazul băieţilor, rămâne constant. Pe de altă parte, proporţia elevilor care au consumat cel puțin 5 băuturi la o ocazie, arată că, spre deosebire de anul 1999, procentele au crescut de la 19% la 27% în rândul fetelor, de la 38% la 42% în rândul băieților și de la 27% la 35% per total.
Un raport al UNICEF întocmit în 2013 în colaborare cu Institutul de Științe ale Educației și Centrul de Sociologie Urbană și Regională arată că 42% dintre adolescenţi au consumat băuturi alcoolice cel puţin o dată, iar consumul de alcool este mai frecvent în cazul băieţilor decât al fetelor: 57% dintre băieţi au băut alcool cel puţin o dată în viaţă faţă de 27% dintre fete. Același studiu arată că mai mult alcool consumă minorii de peste 14 ani (peste 50% dintre adolescenții de 14+) decât cei 21% cu vârste sub 14 ani.
Românii: bere, vin și apoi tărie
Într-o analiză întocmită în anul 2015 de Guvernul României, în parteneriat cu Institutul Național de Sănătate Publică și Centrul de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate, se arată că aproximativ 90% dintre băutorii români consumă alcool în mod constant pe tot parcursul anului. Însă, ponderea consumului de alcool neînregistrat este poate chiar mai importantă decât cea înregistrată și declarată pentru că este dificil de estimat şi este aproape mereu însoţită de repercusiuni grave și imediate asupra sănătății consumatorilor din cauza contaminării de tot felul și impurităților.
Raportul din anul următor al Guvernului României, INSP și CEPSS, arată că preferințele românilor se îndreaptă în principal spre bere, vin și băuturi spirtoase. Jumătate dintre români consumă bere, 29% preferă vinul, iar 21% se opresc la „tărie”. Același raport analizează tipul de consumator din perspectiva volumului de alcool consumat, fapt care relevă trei categorii de consumatori:
– 18,4% băutorii „light” (18,4%), cu un consum săptamânal echivalent alcoolului conţinut de maxim 2 sticle de bere;
– băutorii „medium” (27%), care consumă săptămânal echivalentul alcoolului din 2–7 sticle de bere;
– băutorii „hard” (11%), care consumă saptamânal echivalentul alcoolului din peste 7 sticle de bere.
