Miturile Mărțișorului. Explicațiile expertului în etnografie Filofteia Pally

1 Martie, ziua în care debutează primăvara calendaristică, este tradițional legată de mărțișor, simbolul schimbării anotimpurilor și renașterii naturii. Pentru cei mai mulți dintre noi, mărțișorul e doar un mic obiect decorativ pe care-l purtăm la piept sau la mână, agățat de un șnur bicolor – alb și roșu – și, desigur, obiceiul de a-l dărui.

Mitul voinicului care a eliberat Soarele

De mărțișor sunt legate însă câteva mituri de care multă lume nu știe.

“Mărțișorul are rol apotropaic (de protecție a purtătorului) și este prezent doar în tradițiile câtorva popoare balcanice, cel mai frecvent, la români. Miturile care îl invocă sunt numeroase, memoria colectivă păstrând, de milenii întregi, prezența acestuia în cultura noastră populară. Unul dintre acestea, <<Voinicul care a eliberat Soarele>> pare a fi cel mai des întâlnit în mitologia românească. Se spune că soarele, coborât pe pamânt sub chip de fată frumoasă, a fost răpit de un zmeu, care a zăvorât-o pe tânără în palatul lui. Dispariția soarelui aducea cu sine pustiirea pădurii și a ogoarelor, stingerea oricărei forme de viață, de bucurie și de speranță. Ca în fiecare basm, apare un tânăr frumos și viteaz, care își sacrifică viața în timp ce ucide spiritul malefic, zmeul, și eliberează soarele, redând lumii speranța de viață, însăși viața”, explică, pentru PressHub, cercetătorul Filofteia Pally, expert național în etnografie și fost director al Muzeului Golești – Argeș.

Sursa Foto: Filotfeia Pally / Facebook

Specialistul arată de ce mărțișorul este simbolul emblematic al regenerării naturii, al redobândirii energiei vitale, în toate palierele naturii.

“Firul împletit din alb și roșu, de care se prinde mărțișorul, simbolizează albul zăpezii înroșite de sângele roșu al voinicului-erou. De altfel, întreaga mitologie românească are ca laitmotiv tema sacrificiului vieții pentru durabilitatea binelui, regenerarea vieții. Este o temă de mare profunzime spirituală, care a fundamentat însăși religia creștin-ortodoxă, dând sens și speranță că niciun sacrificiu nu este zadarnic”, mai spune Filofteia Pally.

Metafora victoriei binelui asupra răului

Unele mituri au în prim-plan ghiocelul.

“Ghiocelul este prima și cea mai curajoasă floare, care învinge frigul iernii, înflorind de sub zăpadă. Efortul albei flori ar fi fost zadarnic, dacă frumoasa Primăvară nu l-ar fi ocrotit cu mâinile ei, rănindu-și degetele într-un spin. Picăturile de sânge, fierbinți, au încălzit ghiocelul și l-au reînviat, întreaga poveste fiind o altă metaforă a victoriei binelui asupra răului, a Primăverii în lupta cu Iarna”, explică expertul național în etnografie.

Cele mai vechi dovezi ale obiceiurilor de mărțișor datează  însă de peste opt milenii.

“Aceste dovezi au fost descoperite în situl arheologic de la Schela Cladovei, din judeţul Mehedinţi, unde au fost găsite coliere de care erau agăţate mici pietre de râu, vopsite în alb şi roşu. De asemenea, se știe că dacii purtau, la gât, mărţişoarele, confecţionate din pietricele albe şi roşii, roşul simbolizând sângele, soarele şi viaţa, adică femeia, iar albul reprezentând claritatea apelor şi  înţelepciunea bărbatului, şnurul fiind o îmbinare a celor două culori, simbol al armoniei celor doi, mai exact, amulete cu puteri de protecţie solară, ce aduc frumuseţe şi fertilitate; acestea erau purtate până când înfloreau primii copaci, abia apoi fiind agăţate de crengile acestora”, explică Filofteia Pally.

Două mărțișoare din secolul al XIX-lea, unul din 1879, sub forma unei inimi din argint, altul, din 1898, de forma unei rândunele aflate în zbor, care aparțin unui colecţionar din Bucureşti, sunt considerate două rarități ale genului.

Mărțișorul, în patrimoniul cultural mondial al UNESCO

Cel mai lung mărţişor din lume, care măsoară aproape 17 kilometri, a fost realizat la Vidin, Bulgaria și fost omologat de Cartea Recordurilor, în anul 2015.

Sursa Foto: Știrile Pro tv

“A fost doar unul dintre elementele unui demers comun al României, Bulgariei şi Macedoniei, în scopul de a introduce tradiţia mărţişorului în patrimoniul cultural mondial al UNESCO, obiectiv realizat, în anul 2017, când a fost inclus în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, în urma candidaturii unui dosar multinaţional (Cultural Practices Associated to the 1st of March – România, Bulgaria, Macedonia, Republica Moldova)”, mai spune cunoscutul cercetător.

De precizat că vecinii bulgari au un mit legat de mărțișor care datează din perioada primului han. Se spune că atunci când sora sa și fratele său au căzut prizonieri, pentru a le da de veste că îi va ajuta să evadeze, hanul le-a trimis un șoim care avea legat un fir de ață albă. Cei doi au reușit să fugă, doar că aproape de Dunăre, fratele a fost ucis de urmăritori. Sora a dat drumul șoimului care avea legat de picior firul de ață albă înroșit de sângele fratelui său. Așa a aflat hanul despre moartea fratelui său și a poruncit ostașilor gărzii sale să poarte un fir de lână albă și unul de lână roșie pentru a se proteja de nenorociri.

Roxana Stancu
Roxana Stancu (REPER MEDIA Argeş) are 20 de ani de experiență în jurnalism. A debutat în anul 2000, în TV, iar de atunci a profesat atât în presa audiovizuală, cât și în cea scrisă (locală și națională).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Alte articole din aceeași categorie

Advertismentspot_img

Cele mai recente articole

Slujbă de Înviere, pe scenă, în Piața Sfatului din Brașov

Pentru a evita aglomerația, lăcașele de cult vor amenaja din timp, în afara clădirilor, mai multe puncte de distribuire a "paștilor" în pachete/punguțe de unică folosință, închise.

O victorie aliată cât o zdrobitoare înfrângere comună

Se bucură mulți de ”victoria” alianței PNL și USR PLUS, care s-au înțeles să continue coaliția. Ar fi fost decizia rațională, cred nu puțini....

POIM: Alte 10 contracte, în valoare de 146 milioane lei, pentru spitale și centre sociale

Institutul Național de Neurologie și Boli Neurovasculare din București este beneficiarul celui mai mare contract semnat în aceste zile.