România va putea finanța construcția de conducte de gaze prin Planul Național de Redresare și Reziliență, după ce Comisia Europeană a decis că această investiție este de viitor, deoarece conductele vor fi proiectate pentru injecția treptată de hidrogen, a declarat luni, la Bruxelles, un înalt oficial al Uniunii Europene, răspunzând la o întrebare adresată de G4media.
„Am prevăzut în PNRR-ul României construcția unei rețele de distribuție a gazelor naturale, în regiunea Olteniei. Considerăm această investiție de viitor, deoarece este proiectată pentru a transporta hidrogen verde, astfel încât să se ajungă ulterior la 100% hidrogen”, a declarat un oficial european.
Un alt argument pentru susținerea investițiilor în gaz este legată de renunțarea treptată la cărbune. „Va fi imposibil pentru România să treacă imediat de la cărbune la regenerabile. Va fi prevăzută o înlocuire a vechilor facilități cu gaz. Aceasta va fi însoțită, de asemenea, de o parte importantă de regenerabile, vânt și energie solară”, a declarat o sursă europeană.
Potrivit surselor europene, principiul „do no significant harm” este îndeplinit.
România a propus, în variantele inițiale ale PNRR, un proiect privind racordarea la rețelele de gaze naturale a sute de localități, pentru care a cerut 600 de milioane de euro. Inițial, Comisia Europeană a respins acest proiect, explicând că nu va accepta proiecte poluante.
Ulterior, însă, Guvernul a modificat proiectul astfel încât conductele să transporte gaz în combinație cu hidrogen, 20% hidrogen inițial, pentru ca treptat cantitatea să crească la 100%.
Fostul ministru al Proiectelor Europene Cristian Ghinea a anunțat, luni seară, că PNRR-ul include, ca investiții ce implică gaz natural, rețele de distribuție și sisteme de încălzire.
„Rețeaua de distribuție a gazelor regenerabile din regiunea Oltenia trebuie să fie finalizată și funcțională și va transporta cel puțin 20% gaz regenerabil atunci când va fi pus în funcțiune complet. Rețeaua va transporta gaze 100% regenerabile și decarbonizate în 2030”, potrivit lui.
De ce este o miză pentru România. În acest moment doar 35% din gospodăriile din România sunt racordate la reţeaua de gaze, mai ales în mediul urban, în timp ce încălzirea în mediul rural se bazează preponderent pe arderea lemnului – mult mai scumpă și mai poluantă.
Acesta este un paradox, dat fiin că România este una dintre țările membre UE cu cele mai mari producții interne de gaze naturale. În plus, România se pregătește să dea undă verde exploatării unui zăcământ major de gaze din Marea Neagră.
Un sondaj la nivel național efectuat de INSCOP Research în 2019, la comanda Energy Policy Group (EPG) în cadrul programului ”România Eficientă” arăta ca peste patru din zece respondenți se încălzesc iarna la soba cu lemne. Alți 35,7% dețin propria centrală pe gaze naturale, 13,5% au ca sursă încălzirea centralizată și sub 2% folosesc un sistem electric de încălzire. Peste trei sferturi dintre cei care folosesc soba sunt din zona rurală. Ca distribuție geografică, cele mai mari procente (de peste 50% sau chiar 60% dintre acești respondenți) se înregistrează în regiunile Sud-Vest Oltenia, Sud Muntenia și Nord-Est.
Chestiunea alimentării cu energie a devenit una stringentă pe fondul creșterii rapide a prețurilor în această iarnă.
Context. Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este documentul care prevede modul în care România va cheltui cei 29,2 miliarde de euro veniți de la UE în următorii patru ani sub formă de granturi și împrumuturi pentru relansarea economiei.
Investițiile și reformele din PNRR trebuie să respecte Recomandările Specifice de Țară elaborate de Comisia Europeană, iar investițiile trebuie să contribuie în proporție de 37% la obiectivul de schimbări climatice și în proporție de 20% la obiectivul de digitalizare.
După 1 mai, Comisia Europeană realizează evaluarea planurilor trimise de statele membre. Până la finalul lunii iunie, Comisia Europeană discută formal cu statele membre fiecare plan în parte. Ulterior, Comisia va propune Consiliului UE o recomandare de aprobare sau de respingere a planurilor individuale ale țărilor membre UE. Consiliul UE, format din reprezentanții statelor membre, va vota apoi prin majoritate calificată fiecare plan în parte, procesul urmând a se va finaliza cel mai devreme în octombrie 2021, potrivit calendarului propus de Comisia Europeană.
România este unul dintre cei mai mari beneficiari ai acestui mecanism de redresare de la nivelul UE, primind o alocare de granturi nerambursabile și împrumuturi în valoare totală de 29,2 miliarde euro. Banii pot fi obținuți doar dacă proiectele acceptate de Comisia Europeană sunt terminate până la finalul anului 2026. PNRR este gestionat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, care a strâns contribuții de la toate ministerele, dar și de la administrația locală.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și G4 Media în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania: Closer to citizens”, un proiect Freedom House Romania, cofinanțat de Comisia Europeană/ DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
