Miza Ungariei pentru primirea României în Schengen

Data:

spot_img

Ungaria, care deține președinția rotativă a UE, are ca țintă aducerea definitivă a României în Spațiul Schengen. Un obiectiv deopotrivă simbolic și strategic pentru Budapesta, care se lovește încă de opoziția Austriei.

Austria blochează din nou aspirațiile Bulgariei și României de a fi primite în Spațiul de Liberă Circulație, ignorând nu doar stadiul îndeplinirii condițiilor cerute, ci și insistența Ungariei de a șterge granița care-i separă pe maghiarii din România de cei din Ungaria.

Citește și: Cât durează respectarea unei decizii CEDO de către România? Românii așteaptă ani de zile pentru dreptate

Un vis care are legătură și cu proiectele federative dunărene ale elitelor de la Viena începutului de secol 20, dar și cu Imperiul Habsburgic, care a lăsat urme adânci în cultura și dezvoltarea urbană a Europei Centrale.

România pierde anual cel puțin 10 miliarde de euro

În orice caz, Budapesta, profund interesată de ridicarea graniței care desparte Ardealul de Ungaria, face presiuni pentru atingerea acestui deziderat până la sfârșitul anului, când se termină de altfel și președinția rotativă ungară.

Pe măsură ce mandatul Budapestei în fruntea Uniunii Europene se apropie de sfârșit, sloganul Ungariei, „Make Europe Great Again”, se tot dezumflă.

Ungaria nu a reușit să-și refacă imaginea, iar promisiunea aducerii României și Bulgariei în Spațiul de Liberă Circulație, cu tot cu frontierele terestre, e tot mai greu de îndeplinit. 

La întâlnirea de ieri a miniștrilor Internelor și Justiției din UE, Austria a blocat din nou România și Bulgaria. Cele două au intrat în spaţiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime începând cu 31 martie 2024, dar pentru economia română și cea bulgară miza e ridicarea controalelor la frontierele terestre. 

Anual, România pierde cel puțin 10 miliarde de euro din cauza rămânerii țării în afara Spațiului Schengen, după cum estima fostul ministru al Economiei, Florin Spătaru. 

Timpul de așteptare al camioanelor la granița României cu Ungaria și la cea cu Bulgaria pornește de la o oră și poate ajunge până la trei zile. În total, transportatorii au calculat că în fiecare an, camioanele de marfă staționează forțat 23,5 milioane de ore.

Continuarea în Deutsche Welle

Citește și: Microhidrocentralele care seacă cursurile de apă și distrug zonele protejate sunt subvenționate de stat. Ce politicieni sunt implicați INFOGRAFIC

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Sabina Fati
Sabina Fati
Jurnalist la Deutsche Welle, Sabina Fati este cunoscută pentru analizele şi editorialele ei pe teme politice, diplomatice şi din sfera relaţiilor internaţionale. A urmat cursuri de ştiinţe politice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti. În 2004 a obţinut titlul de doctor în istorie cu o teză despre Transilvania la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, sub îndrumarea profesorului Alexandru Zub. Din 2008 până în 2015 a fost visiting professor la Universitatea Bucureşti, Departamentul de Ştiinţe ale Comunicării.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Fabricarea „nostalgiei” | Revista22

„Nostalgia”, departe de a fi o inocentă, dulce-amară autocompătimire,...

România, energia verde și microhidrocentralele

România, energia verde și microhidrocentralele. Țara noastră a început...

Ziua și dezastrul în justiție

Ziua și dezastrul în justiție: iar am avut dreptate...

Cât durează respectarea unei decizii CEDO de către România? Românii așteaptă ani de zile pentru dreptate

Cât durează un proces în România? Răspunsul este: depinde....