Modernizarea cu bani europeni a DJ Craiova-Cetate și „gogomănia” care a scandalizat sătenii

Data:

spot_img

Drumul județean Craiova-Cetate, cea mai circulată arteră județeană din Dolj, se află într-un proces amplu de modernizare, pentru a fi adus la standardele europene și de a susține dezvoltarea comunităților din sudul județului.

Totul bine până aici, numai că locuitorii din comuna Sălcuța, pe lângă drumul modernizat, s-au trezit cu stâlpi pe mijlocul trotuarului.

Autoritățile spun că trotuarul a fost împărțit în două, iar stâlpișorii delimitează pista de biciclete de partea pietonală, dar sătenii sunt revoltați și spun că soluția este o „gogomănie”, deoarece acum nu au loc nici pietonii, nici bicicliștii.

Proiectul ,,Modernizarea DJ 552 Craiova – Mofleni – Bucovăț – Terpezița – Sălcuța – Vîrtop – Caraula – Cetate“, finanțat în cadrul Programului Operațional Regional 2014 – 2020, ce are o valoare totală de 234.692.016,98 lei (echivalentul a 49,6 milioane de euro) a fost și este prezentat de Consiliul Județean Dolj drept cel mai inovator proiect de infrastructură rutieră din tot județul. 

Citește și: 10 salarii pentru copii sau adulţi abuzaţi. O lege care nu e folosită

„Ne confruntăm cu o serie de critici și încercări de discreditare”

Vestea modernizării celui mai circulat drum din Dolj – care traversează teritoriile a șapte unități administrativ teritoriale, pe o lungime de 67 de kilometri și deservește o populație de câteva zeci de mii de locuitori – a fost  primită cu entuziasm în urmă cu câțiva ani. I-a bucurat pe șoferii care tranzitează localitățile, dar mai ales pe localnicii care așteptau de multă vreme modernizarea șoselei.

Proiectul prezentat prevedea montarea de sisteme fotovoltaice care alimentează ledurile indicatoarelor rutiere, stații de autobuz, piste de biciclete și delimitări ale drumului special create pentru a crește nivelul de siguranță rutieră atât pentru șoferi, cât și pentru pietoni, un număr mare de poduri și podețe reabilitate sau amenajate, inclusiv reabilitarea podului de peste râul Jiu.

Autoritățile spun că trotuarul a fost împărțit în două, iar stâlpișorii delimitează pista de biciclete de partea pietonală. Foto FB Cosmin Vasile

„Nu au nicio treabă cu utilitatea drumurilor și pistelor de bicicliști”

Când proiectul a început să se materializeze, oamenii visau deja infrastructură occidentală, până când în peisaj au apărut stâlpișorii galbeni care separă, pe trotuar, traficul pietonal de pista pentru biciclete. După ce au înțeles la ce se referă „delimitările pentru creșterea siguranței” oamenii s-au revoltat, iar montarea stâlpișorilor a fost taxată mai ales pe rețelele de socializare.

„În ciuda eforturilor imense pe care administrația județeană și aparatul de specialitate al Consiliului Județean Dolj le-au făcut pentru atragerea fondurilor necesare implementării unor proiecte de o asemenea anvergură, ne confruntăm cu o serie de critici și încercări de discreditare a muncii noastre, care afectează imaginea întregului județ (…), o distorsionare a realității, o lipsă totală de viziune administrativă și o tentativă nepotrivită de a crea impresia că acele comunități locale nu merită investițiile majore pe care le desfășurăm”, spune Cosmin Vasile, președintele CJ Dolj.

Cei cere se plâng  de montarea stâlpișorilor, cataloghează soluția drept o găselniță costisitoare care mai mult îi încurcă și pe pietoni, și pe bicicliști, și chiar îi pune în pericol.

„Vom avea pe o distanță de 80 de km o pistă de bicicliști pe care niciun biciclist nu poate să meargă. «Specialiștii» care au avizat acest proiect demonstrează că nu au nicio treabă cu utilitatea drumurilor și pistelor de bicicliști.

Gardul negru din oțel nu este semnalizat reflectorizant, iar pe timp de noapte șoferii pot evalua greșit distanța și din nefericire se pot întâmpla accidente. În restul țărilor europene, pistele de bicicliști se află pe carosabil, delimitate cu bandă reflectorizantă și limitatoare de avertizare pentru autovehicule. În Dolj, pistele de biciclete se află pe trotuar”, scrie, pe Facebook Bogdan P, care taxează investiția drept o „O altă gogomănie” a partidului care conduce județul.

Oficialii CJ Dolj spun însă că amenajarea și delimitarea pistelor de biciclete în intravilanul celor șapte comune care sunt traversate de acest drum județean reprezintă un element de siguranță rutieră la fel de important ca trotuarele, gardurile de delimitare ale drumului și marcajele rutiere.

„Întreaga lucrare a fost proiectată conform normelor, normativelor și standardelor europene în vigoare și executată întocmai. Respectarea tuturor elementelor de siguranță rutieră a participanților la trafic este urmărită pe tot parcursul lucrărilor prin verificări stricte. La începutul acestei luni (iulie 2022), a fost întocmit al treilea audit de siguranță rutieră, realizat de un expert desemnat de Autoritatea Rutieră Română, care ne indică toate aspectele ce trebuie urmărite și toate lucrările ce sunt necesare pentru ca amenajările rutiere să asigure maximul de siguranță în trafic”, mai spune Cosmin Vasile, președintele CJ Dolj.

Drumul Județean Craiova-Cetate. Foto: FB Bogdan Pascu

„Poate localnicii sunt mai reticenți la inovativitate”

Pe 21 iulie, Mihai Neațu, vicepreședintele Consiliului Județean Dolj a inspectat lucrările, împreună cu reprezentanții SCDLP și presa locală și a făcut referire la cei 21,23 km de piste pentru bicicliști.

„Pista de bicicletă e destinată deplasării în siguranță a cicliștilor, nu neapărat celor care locuiesc în cele șapte comune pe care le străbate acest drum, ci tuturor celor care vor să se deplaseze cu bicicleta pe ruta Craiova – Cetate. La nivel național, în PNRR ne-am asumat că vom face 3.000 de kilometri de piste de biciclete. Ne-am propus să facem piste de biciclete și zone pietonale peste tot pe unde reabilităm drumuri județene, mai ales că sunt bani europeni.

Poate localnicii sunt mai reticenți la inovativitate, la noutate, dar normativele de proiectare și execuție presupun așa ceva. Pot să vă spun că am ales varianta mai scurtă de stâlpișori, puteam să mergem până la 125 de centimetri înălțime. S-a avut în vedere numai siguranța. Auditul de siguranța circulației ne recomandă să montăm cu celeritate separatoarele, așa se numesc, dintre zona pietonală și cea pentru cicliști”, le-a explicat Mihai Adrian Neațu jurnaliștilor.

Citește și: VIDEO Pandemia din pandemie. COVID-19 ne-a afectat psihic. Ce facem?

„Poate fi fatală”

Argumentele vicepreședintelui CJ Argeș se izbesc de contraargumentele exprimate pe platformele de socializare, acolo unde mulți consideră stâlpișorii un risc real pentru bicicliști și pietoni.

„Normativele nu te obligă să execuți pista de biciclete pe un trotuar înălțat cu parapet de oțel pe stânga și stâlpi delimitatori de dreapta. Această pistă este un risc la care se pot expune bicicliștii și poate fi fatală, deoarece spațiul de manevră este de 1,5 metri”, mai spune Bogdan Pascu.

„O așa idioțenie doar la noi se poate”

Oamenii se întreabă dacă nu era mai practică și mai ieftină delimitarea cu vopsea a benzilor.

„Deci, cu iertare să-mi fie, dar o așa idioțenie doar la noi se poate întâmpla. Îi costa mai puțin dacă făceau niște săgeți cu vopsea de trecere pietoni pentru dus-întors, cum e pe pistele de biciclete în țările normale (…). E de domeniul fantasticului ce lucrări din bani publici se fac în țara noastră”, spune Maria Elena Terhes.

„Câtă minte să ai? Sa separi o pistă de 1,5 m în două culoare cu stâlpi? Ar trebui să pună din loc în loc și câte o barieră transversală! Să ne rupem gâtul mai ușor!”, spune, tot online, și Petre Scotnitchi.

Vicepreședintele Consiliului Județean Dolj spune însă că fiecare din benzi ar avea câte un metru lățime, suficient și pentru pietoni, și pentru bicicliști.

„Este un proiect avizat de către cei de la Ministerul Fondurilor Europene. Respectă toate normativele de siguranță rutieră și pietonală, așa zisul oțel krup este, de fapt, balustrada care separă zona rutieră de zona pentru cicliști și cea pietonală. Acest segment de drum încă nu este finalizat. Sperăm noi să fie gata cam într-o lună și jumătate cu tot cu marcajele (…). Normativele spun că pista de bicicliști trebuie să aibă un metru, ați văzut că am pus ruleta, are un metru, la fel și zona pietonală. Putem să mergem peste tot să vedeți”, a explicat presei Mihai Neațu, vicepreședintele Consiliului Județean Dolj.

Foto: FB Bogdan Pascu

Dincolo de disputele pe marginea stâlpișorilor, trebuie reținut că Reabilitarea și modernizarea acestui drum județean se realizează cu fonduri europene nerambursabile în valoare de 165,4 milioane de lei (din valoarea totală a proiectului, care este de aproape 200 de milioane de lei).

„Din fonduri proprii, Consiliul Județean Dolj ar fi trebuit să oprească toate investițiile din județ timp de doi ani, pentru a putea susține reabilitarea drumului. Drumul Craiova – Cetate este cea mai circulată arteră județeană, iar de eforturile pentru modernizare beneficiază câteva zeci de mii de locuitori din localitățile aflate de-a lungul traseului său.

Toate aceste elemente, precum și faptul că investițiile noastre sunt orientate către îndeplinirea politicilor europene legate de tranziția către transportul ecologic, reprezintă motivul pentru care vom continua să investim în astfel de amenajări, vom continua să scriem proiecte pentru comunitate, vom continua să atragem fonduri nerambursabile”, mai spune Cosmin Vasile președintele CJ Dolj.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Cristina Stancu
Cristina Stancu
Cristina Stancu are 18 ani de experiență în jurnalism. A debutat în anul 2000, în TV, iar de atunci a profesat atât în presa audiovizuală, cât și în cea scrisă (locală și națională).

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Răzvan Ceuca, expert în cyber security: „Instituțiile nu au luat măsurile preventive necesare!”

Expertul în cyber security Răzvan Ceuca atrage atenția asupra...

În loc de speculații, presa poate lucra cu cifre exacte

La începutul acestui an, Freedom House în colaborare cu...

Radiografia unei prăbușiri: ultimii din Europa la vânzarea de cărți

Radiografia unei prăbușiri: ultimii din Europa la vânzare de...

Peste un milion de români au votat. Circa 10.000 de bistrițeni au ieșit la urne

Peste 10.000 de bistrițeni au ieșit la urne până...