Modernizarea Spitalului Județean din Galați cu bani europeni, virusată de pandemie

Data:

spot_img

În 2018, unul dintre cele mai mari spitale din sud-estul României, aflat în Galați, intra într-un amplu program cu finanțare europeană, menit să reducă la aproape jumătate consumul de energie al unității sanitare prin reabilitarea termică a clădirii, schimbarea instalației electrice, sanitare și a lifturilor. După un an și jumătate în care proiectul s-a desfășurat fără piedici notabile, pandemia provocată de noul coronavirus a îngreunat și chiar stopat lucrările de modernizare.

Acum mai bine de jumătate de secol, în vecinătatea orașului Galați începea să funcționeze cel mai mare combinat siderurgic din țară și unul dintre cele mai importante din lume, la vremea respectivă. În 1972, în jur de 50.000 de persoane lucrau deja în Combinatul Siderurgic Galați sau în unitățile industriale învecinate. Un studiu al vremii arăta că două treimi din populația activă a orașului lucra pe imensa platformă industrială, care ajunsese că concureze, ca întindere, cu orașul Galați.

Ceea ce nu se spunea în epocă era costul în vieți omenești care a trebuit plătit pentru ca un asemenea colos să poată funcționa după planurile impuse de regimul comunist. Oficial, în jumătate de secol, peste 300 de oameni și-au pierdut viața în Combinat, în accidente de muncă, în special din cauza condițiilor precare de lucru. Neoficial, numărul victimelor ar putea fi însă simțitor mai mare, având în vedere secretomania autorităților comuniste atunci când venea vorba de astfel de tragedii. Bineînțeles, industrializarea forțată și grăbită a făcut ca numărul angajaților răniți în accidente de muncă să fie și mai mare.

Acesta este contextul în care a fost înființat, în 1972, Spitalul Județean Unificat nr. 1 Galați. Construcția în care unitatea medicală urma să funcționeze număra nouă etaje și alte trei niveluri sub pământ. Clădirea a fost ridicată și compartimentată după modelul spitalelor engleze ale vremii, iar la exterior a fost acoperită cu cărămidă roșie.

Doar că, asemenea întregului sistem medical românesc, ceea ce odată a fost nou nu a reușit să țină pasul cu timpul și să se adapteze noilor standarde. Fără a beneficia de lucrări periodice de modernizare și consolidare, spitalul masiv din Galați, unul dintre cele mai mari din sud-estul țării, ajunsese în 2018 un imens complex energofag. Și clădirea, cândva foarte solidă, a fost afectată de cele cinci decenii de activitate neîntreruptă.

Peste 40 de milioane de lei pentru eficientizarea energetică

În consecință, în 2018, anunțul intrării spitalului într-o serie de lucrări complexe de consolidare și creștere a eficienței energetice a fost salutat de unitatea medicală. Cel mai important proiect cu fonduri europene desfășurat în prezent la Spitalul Clinic Județean de Urgență Galați urmărește reducerea cu 45 la sută a consumului energetic al unității sanitare. Având o capacitate de 1.200 de paturi, spitalul consumă, în fiecare an, peste 5,5 milioane de kilowați-oră de energie primară, ceea ce îl plasează în clasa energetică B. După ce investiția de creștere a eficienței energetice va fi gata, consumul estimat va fi undeva la 3,1 milioane de kilowați-oră pe an, corespunzător clasei energetice A.

Autoritatea care a depus și a câștigat proiectul de finanțare este Consiliul Județean (CJ) Galați, instituție în subordinea căreia se află Spitalul Județean. Suma primită este de 40.653.685 de lei și reprezintă finanțare europeană nerambursabilă, prin Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020, Axa prioritară 3 – Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon, Prioritatea de investiţii 3.1 – Sprijinirea eficienţei energetice, a gestionării inteligente a energiei şi a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, şi în sectorul locuinţelor, Operaţiunea B – Clădiri Publice.

”În momentul în care am identificat acest program de eficiență energetică, din fonduri europene, ne-am pliat pe el și, văzând necesarul și necesitățile Spitalului Județean Galați, sincer, ne-a venit ca o mănușă. Fondurile europene reprezintă cei mai ieftini bani pe care îi poate atrage o autoritate locală și nu numai. Dacă ar fi trebuit făcută din bugetul propriu al Consiliului Județean, investiția de eficiență energetică poate că nu ar fi fost realizată”, a declarat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Clădirea spitalului, îmbrăcată în plăci de compozit

În primul rând, proiectul presupune schimbarea conductelor de fluide medicale și menajere. Ca reper, toate aceste conducte, pe verticală și pe orizontală, au o lungime de aproximativ 50 de kilometri. E ca și cum ai întinde o conductă de la Galați la Târgu Bujor. Tot în cadrul proiectului, este înlocuită întreaga instalație electrică a spitalului, precum și toate geamurile și tâmplăria ferestrelor, acolo unde acestea nu au fost deja înlocuite.

De asemenea, și lifturile urmează să fie schimbate. Unele dintre lifturile actuale funcționează încă de acum cinci decenii și nu mai corespund standardelor din prezent, nici din punct de vedere al normelor de siguranță, dar nici din cel al consumului energetic și al confortului.

Partea cea mai vizibilă a investiției este reprezentată de placarea pereților exteriori ai spitalului, ai Ambulatoriului și ai clădirii în care funcționează Urgențele cu plăci de compozit aplicate peste un strat de vată minerală.

Pe acoperișul spitalului au fost montate trei straturi izolatoare cu o grosime totală de 35 de centimetri. Tot pe acoperiș urmează să fie instalate panouri fotovoltaice pentru încălzirea apei, dar și câteva centrale eoliene de mici dimensiuni, pentru producerea de curent electric din surse regenerabile.
Proiectul presupune și dotarea sălilor de operație cu instalații moderne de climatizare și sterilizare a aerului.

”Eficientizarea energetică va rezolva foarte multe din problemele existente, deoarece spitalul are 50 de ani, instalația electrică este învechită, la fel și instalația sanitată. Conductele erau și ele vechi și se spărgeau foarte des, iar apa menajeră ajungea în subsolul spitalului, ceea ce era un focar de infecție. În al doilea rând, am văzut ce nenorociri se pot întâmpla din cauza instalațiilor electrice vechi și neconforme”, a adăugat Costel Fotea.

În paralel cu eficientizarea energetică, în Spitalul Județean Galați este în desfășurare, tot din 2018, și o investiție de consolidare a clădirii, despre care președintele CJ Galați spune că este cel mai complex proiect, din punct de vedere tehnic, pe care instituția pe care o conduce îl derulează, în momentul de față. Pentru consolidarea spitalului, CJ Galați a primit de la Compania Națională de Investiții suma de 29.133.937 de lei.

Pandemia a dat peste cap mersul ritmul lucrărilor

Până în primăvara anului trecut, lucrările de eficientizare energetică și de consolidare a Spitalului Județean Galați au mers așa cum au fost planificate. De la o lună la alta, îmbrăcarea clădirii de nouă etaje în plăci de compozit prindea din ce în ce mai mult contur. Și pe interior lucrurile decurgeau în același ritm, potrivit autorităților județene din Galați.

Odată cu izbucnirea crizei sanitare provocate de noul coronavirus, modificările impuse în funcționarea spitalului au frânat și lucrările de modernizare desfășurate aici. Inițial, termenul final pentru implementarea proiectului de creștere a eficienței energetice era 31 decembrie 2021. Luând însă în calcul întârzierile provocate de pandemie, data de finalizare a investiției va fi decalată cu cel puțin un an, posibil până în 2023. Până în prezent, proiectul este executat în proporție de aproximativ 30-40 la sută.

”Și înainte de izbucnirea pandemiei, în spital se lucra pe circuite separte. Muncitorii intrau pe scara de incendiu, prin spate, nu se intersectau cu bolnavii, cu cadrele medicale. Odată cu pandemia, a trebuit să facem trei circuite: unul pentru COVID-19, altul pentru bolnavii non-COVID-19 și pentru personalul medical, și un al treilea pentru echipele de muncitori, ceea ce a îngreunat atât activitatea medicală, cât și activitatea echipelor de lucrători.

Au fost secții în care nu am putut să facem front comun pentru că au apărut blocaje mari. Spre exemplu, în prezent, etajul 1 al Spitalului Județean este secție tampon COVID-19. Ar fi fost necesar să intrăm la etajul al 2-lea pentru consolidare și schimbarea conductelor. Dar, ca să urcăm la etajul al 2-lea, avem nevoie de primul etaj, pentru că există continuitatea conductelor, a magistralei principale.

Acest lucru neputând fi făcut, nu am putut lucra la etajele superioare. Cu toate aceste impedimente, normal că termenul inițial stabilit pentru finalizarea lucrărilor va fi decalat. Până acum, am avut clemență din partea finanțatorilor, pentru că sunt niște circumstanțe forțate, nimeni nu se aștepta la așa ceva”, a mai explicat președintele CJ Galați.

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Viața Liberă în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

spot_imgspot_img
Remus Basalic
Remus Basalichttps://www.viata-libera.ro/
Reporter, din 2011, la ziarul ”Viața liberă” din Galați, specializat pe domeniul medical și social.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Milionarii plajelor refăcute de stat cu un miliard de euro

PressHub.ro a avut curiozitatea jurnalistică să verifice și să...

Stimulente între 5.000 și 2.500 de lei/lună pentru angajații ministerului Proiectelor Europene

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Adrian Câciu, a...

Nicușor Dan: Teatrul Bulandra va fi consolidat și restaurat prin PNRR

Primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, a anunțat că proiectul depus...

ANCPI: Prima sesiune de lucru online pentru cadastrare cu fonduri europene

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) a organizat, vineri, 25 noiembrie, prima din cele 28 de întâlniri de lucru desfășurate online, în cadrul proiectului „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, cod SMIS 120063. Finanțarea este asigurată din fonduri europene, prin Programul Operațional Regional (POR) 2014 – 2020.