Moldova iese la vot: Trenul european vine o singură dată

Data:

spot_img

Moldova se află în fața unei decizii istorice. Trenul european, acel tren care vine doar o dată într-o generație, a ajuns în stația Chișinău. Este momentul să aleagă calea spre Europa sau să rămână în umbra trecutului, prinsă între corupție și influența Rusiei. Alegerile prezidențiale din 20 octombrie și referendumul constituțional nu sunt doar un exercițiu electoral, ci o alegere între două viziuni pentru viitor, între o continuare a democrației, statului de drept și drepturilor omului, și alta a revenirii la propaganda, cenzură și corupție.

De ce identitate europeană?

Când vorbim despre identitate europeană, vorbim despre mai mult decât Uniunea Europeană ca instituție sau despre România, vecinul apropiat. Vorbim despre un model de civilizație care și-a construit temelia pe democrație, respectul pentru drepturile omului și statul de drept. Este un model în care nimeni nu este mai presus de lege, iar drepturile fundamentale ale fiecărui cetățean sunt protejate. Asta face Europa unică și aceasta este oferta pe care o face acum Republicii Moldova. Nu doar fonduri, nu doar infrastructură, ci șansa de a fi parte dintr-un sistem care respectă libertățile și demnitatea umană.

Așa cum au arătat și laureații Premiului Nobel pentru Economie din acest an, națiunile eșuează când își bat joc de statul de drept și de drepturile cetățenilor lor. Când vocea oamenilor este redusă la tăcere, când instituțiile sunt capturate și corupția devine normă, societatea se dezintegrează. Moldova a cunoscut deja această realitate prin corupția endemică și furtul miliardului de euro care a destabilizat țara. Însă astăzi, are șansa să-și seteze cursul. Nu este un experiment, moldovenii pot să observe transformările masive pe care le-a cunoscut România, de la economie, justiție, investiții, până la mentalitate și noua generație de lideri din fiecare domeniu care îndrăznesc să viseze măreț. Umerii căzuți ai trecutului, unde domnea doar sărăcia și corupția, sunt în trecut. Societatea românească este un gardian al democrației, foarte activ, iar politica românească a suferit transformări semnificative în urma acestui proces. Nu sunt toate perfecte, însă se pot vedea transformări majore.

Citește și: Republica Moldova din nou la răscruce: referendumul care va defini viitorul european al țării

Trenul european

Uniunea Europeană a întins o mână fermă Moldovei. Ursula von der Leyen și Comisia Europeană au pregătit un pachet financiar impresionant de 1,8 miliarde de euro pentru perioada 2025-2027, sprijinind reformele și dezvoltarea țării. Nu sunt doar vorbe, ci o investiție reală în viitorul european al Moldovei. În 2023, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a venit la Chișinău pentru a adresa poporul moldovean și a sublinia deschiderea Uniunii Europene. Moldova are acum această fereastră de oportunitate, unică și irepetabilă într-o generație. Alte țări din Balcani sau din Caucaz, precum Georgia, și-ar dori o asemenea deschidere, dar nu o au din cauza instabilității politice sau a lipsei de voință de a îmbrățișa reformele democratice.

Moldova este astăzi în acest punct pentru că există o echipă la putere care muncește neobosit pentru a realiza reformele necesare și pentru a aduce țara mai aproape de Europa. Guvernul, Președinția, Parlamentul, Banca Națională și alte instituții cheie au demonstrat că sunt angajate într-un proces serios de schimbare, în ciuda eforturilor continue ale Rusiei de a destabiliza acest parcurs.

Umbra corupției și instabilității

Moldova a fost pentru prea mult timp captivă unui sistem de corupție și scheme oligarhice, încurajate și susținute de interesele externe, în special cele rusești. Rusia are un interes masiv în a menține Moldova într-o stare de sărăcie, corupție și incertitudine politică, pentru a-și asigura influența asupra regiunii. Cazul emblematic al miliardului furat din băncile moldovenești este doar un episod din acest lung proces de capturare a instituțiilor statului, un jaf care a subminat nu doar economia țării, ci și încrederea populației în sistemul politic și financiar.

Citește și: Imagini de candidați prezidențiali și atitudini de votanți

Kremlinul vede în apropierea Moldovei de Uniunea Europeană o amenințare directă la adresa influenței sale regionale. Apropiatii Rusiei recurg la tactici de destabilizare agresive care pot afecta alegerile prin propaganda, manipularea alegătorilor, cumpărarea de voturi și influențarea proceselor electorale prin scheme murdare, precum ștergerea unor votanți de pe listele oficiale și înscrierea altora în secții de votare din Moscova. Moldova este, din nou, la răscruce, iar presiunea este imensă.

La referendumul constituțional, moldovenii vor decide dacă vor înscrie ireversibil în Constituție parcursul european al țării. Este o alegere nu doar despre aderarea la Uniunea Europeană, ci despre a alege între democrație și oligarhie. Moldoveni trebuie sa aleaga cu discernamant politicienii care au un program un model de libertate, justiție și protecție a drepturilor omului, dar care mai ales au livrat deja, pentru noi cei din exterior, alegerea pare simpla, insa experții vorbesc despre presiuni uriașe, alegătorii indecisi sau care pot fi cumparati de oamenii Rusiei. Alternativa, este un model promovat de politicienii apropiati Kremlinului, care propune o viziune în care corupția și autoritarismul sunt normă, iar cenzura este un instrument obișnuit de control.

Moldovenii trebuie să știe, că trenul european vine o singură dată într-o generație, iar Moldova are șansa de a urca în acest tren și de a-și înscrie viitorul într-o Europă a drepturilor, democrației și prosperității. Dacă moldovenii ratează această oportunitate, este posibil să nu mai fie o alta în viitorul apropiat.

Citește și: Am pierdut jumătate de miliard de euro din cauza funcționarilor numiți politic. Cazul Moraru de la Transelectrica

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Alin Orgoan
Alin Orgoan
Alin Orgoan a obţinut licenţa în Drept și Știinţe Politice la Université de Bordeaux și deține un Master 1 în Drept internațional public la Université de Bordeaux și un Master 2 pe Drept european și dreptul Uniunii europene, specializarea lui fiind pe Guvernanța Agențiilor de reglementare ale Uniunii Europene. Din 2015 până 2019 a predat ca asistent universitar drept administrativ francez, drepturile Omului, dreptul Uniunii Europene, dreptul pieței unice și dreptul relațiilor externe ale Uniunii Europene la Université de Bordeaux. În 2014, s-a remarcat prin câștigarea locului II la Concursul de elocință și pledoarie Lysias, organizat la Bordeaux. În 2014, prin câștigarea locului III la Concursul international de drept european, organizat la Lille. Actualmente lucrează la Parlamentul european ca asistent parlamentar.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, își exprimă solidaritatea cu România după incidentul cu drone

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, laudă răspunsul rapid...

Marcel Ciolacu spune că România are 99,9% șanse să intre terestru în Schengen în acest an

Marcel Ciolacu a subliniat că aderarea României la spațiul...

Dronele, complicitățile și liniile roșii

Analiză: Rusia testează permanent spațiul NATO? Sau dronele pe...