Zilele Eminescu. Cum arătau primele ediții de după Revoluție. Centenarul morții lui Eminescu „a fost confiscat în interes propriu de perechea dictatorială incultă”, scria presa în 1990 („Lumea”, nr. 2, 11 ianuarie 1990), an în care se împlineau 140 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, an în care România intra liberă. Nume noi, pe lângă numele cunoscute apar în scena manifestărilor dedicate lui Eminescu.
Pe 14 ianuarie, la București, la Ateneul Român are loc spectacolul omagial dedicat lui Eminescu. În deschidere, vorbesc Andrei Pleșu, ministrul culturii, Ana Blandiana, Șt. Aug. Doinaș, Dan Hăulică, Petru Creția. Evoluează actorii Victor Rebengiuc, Mariana Buruiană, Leopoldina Bălănuță, Valeria Seciu. Ion Caramitru este acompaniat, în recitalul „Eminescu… după Eminescu” de pianistul Dan Grigore. La București, e prezent și un grup de poeți, prozatori, actori, regizori basarabeni. În numele lor, vorbește Nicolae Dabija, iar Maria Bieșu interpretează romanțe pe texte de Eminescu.
Se schimbă și formatul manifestărilor de la Botoșani: sub genericul „Omagiu lui Eminescu”, în prezența a numeroși iubitori de poezie și oameni de cultură, au loc două expoziții de artă plastică la galeriile „Luceafărul” și „Ștefan Luchian”; o expoziție omagială de carte este găzduită de biblioteca județeană; teatrul „Mihai Eminescu” prezintă spectacolul muzical-literar „Nu credeam să învăț a muri vreodată”. Se oficiază și o slujbă religioasă la biserica Uspenia.
Nu lipsește nici pelerinajul la Muzeul Memorial „Mihai Eminescu” din Ipotești. Și chiar dacă nu a avut explicit acest generic, aceasta ar trebui considerată a XVIII-a ediție a Zilelor Eminescu de la Botoșani. E inițiată, în același an, de redacția ziarului „Gazeta de Botoșani”, probabil prima colectă publică de după revoluție, pentru sprijinirea lucrărilor de reamenajare a spațiului de la Ipotești („Cuvîntul Libertății”, 7 aprilie 1990).
Continuarea în Monitorul de Botoșani
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(sursa foto: monitorulbt.ro)
