La aniversarea unui veac și jumătate de istorie, o frumoasă clădire din centrul Galațiului, aflată în stare avansată de degradare, a fost salvată cu bani europeni, aproape 10 milioane de lei. Lucrările de restaurare au fost finalizate recent, iar imobilul va găzdui Casa Artelor, un spațiu cultural cu săli de expoziție, spații de creație, dar și cursuri de balet și muzică pentru copii. Imobilul aparține Primăriei Galați.
Inclusă pe Lista Monumentelor Istorice, clădirea de pe strada Domnească nr. 58 face parte din „Ansamblul urban strada Domnească”, zonă istorică protejată, și este încadrată de două imobile de patrimoniu: Palatul Administrativ – monument istoric de importanță națională – opera lui Ion Mincu, părintele arhitecturii românești și Casa „Damian Drăgănescu” – monument istoric de importanță locală.
De-a lungul timpului, clădirea a găzduit Pârcălăbia, Casa Pionierilor și apoi Uniunea Județeană a Sindicatelor Libere. Ultimul proprietar înainte de naționalizare a fost Evstratie Ivan Geshov, fiului prim-ministrului Bulgariei din perioada primului Război Balcanic.
Deși are o istorie impresionantă, clădirea se afla într-un stadiu avansat de degradare în octombrie 2016, când Primăria Galați a început demersurile pentru accesarea fondurilor europene cu care să fie salvată.
Degradare și batjocură
La vremea respectivă, „1872”, anul înscris sub frontonul triunghiular aflat deasupra intrării era retezat în două de un cablu amplasat, parcă, în bătaie de joc. Clădirea avea fațadele măcinate până la cărămidă din cauză că burlanele au fost scoase, iar apa se prelingea direct pe pereți Înăuntru, luminatorul central suferise modificări de poziționare, iar pereții, cu zugrăveli stridente, afectați de infiltrații și de igrasie, purtau urmele caloriferelor care explodaseră într-o iarnă. Mizeria era la ea acasă.
„Spațiul este nefuncțional, iar utilizarea defectuoasă a spațiilor închiriate a dus la o uzură avansată a imobilului. Finisajele interioare și exterioare sunt îmbătrânite și afectate în proporție de 90 la sută, zidăriile interioare și exterioare și șarpanta din lemn sunt deteriorate, tâmplăria din lemn este exfoliată, degradată, iar geamurile nu respectă forma și materialele originale”, scria în documentația plătită de Primărie, verdictul final fiind „degradări ale structurii de rezistență” și încadrarea în clasa II de risc seismic.
Istoria din hârtii a proiectului european
În martie 2017, prin hotărârea Consiliului Local Galați au fost aprobați indicatorii tehnico-economici pentru reabilitarea imobilului, iar până la finalul anului, aleșii au fost de acord cu proiectul european și asigurarea resurselor financiare necesare implementării lui.
În februarie 2018, în urma licitației, Primăria a atribuit firmei Arhidesign GS SRL contractul pentru proiectarea lucrărilor de reabilitare, valoarea fiind de 140.000 de lei fără TVA.
Pe 19 aprilie 2018, Primăria Galați a semnat cu Ministerul Dezvoltării contractul de finanțare prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa Prioritară 5, pentru proiectul „Reabilitare zonă istorică, municipiul Galați – Reabilitare imobil strada Domnească nr. 58”.
Obiectivele erau: restaurarea, consolidarea, conservarea și dotarea imobilului în vederea organizării unor expoziții temporare (spații multifuncționale pentru expuneri și manifestări interactive); amenajarea peisagistică exterioară și asigurarea accesibilității corecte și confortabile; promovarea și punerea în valoare ca monument istoric.
Citește și: ANALIZĂ Bătălia pentru accesarea fondurilor europene: cine câștigă lupta în Transilvania
La acel moment, valoarea totală a proiectului era de 9.597.016 lei, din care 9.405.076 lei – suma eligibilă nerambursabilă. Pe 31 martie 2020, clădirea ar fi trebuit să aibă o nouă funcțiune, aceea de muzeu: șapte spații de expoziție și o sală de vernisaj – la demisol, patru săli de expoziție, o sală video, o sală de vernisaj și un pavilion multifuncțional – la parter.
Doi ani pentru găsirea unui constructor
Lansată în septembrie 2018, prima licitație pentru execuția lucrărilor a eșuat. La fel și următoarele trei proceduri la care fie au fost depuse doar oferte inacceptabile, fie nu au existat ofertanți. Pentru a nu se pierde finanțarea europeană, termenul de implementare a proiectului a fost prelungit, prin act adițional, până la 30 noiembrie 2021.
Abia 8 decembrie 2020, la a cincea licitație, Primăria a reușit să atribuie contractul de lucrări firmei Rovis Lider SRL, având ca subcontractanți: Inaco Legal SRL, Helios Security SRL, Pro Acces Elevator, Stiloterm SRL și Electrosistem.
Misiunea constructorului: consolidarea fundațiilor din piatră și a pereților structurali din cărămidă, repararea fisurilor, înlocuirea planșeelor din lemn, refacerea șarpantei și înlocuirea învelitorii, a instalațiilor electrice, sanitare și termice, fiind asigurate condițiile de climatizare, siguranță la foc și antiefracție. Pe lângă refacerea tencuielilor și a luminatorului central, monumentul urma să își recapete elementele decorative distruse, pardoselile din lemn de stejar și marmură.
Trebuia refăcut în manieră minimalistă corpul anexă, cu eliminarea părții parazitare. Iar spațiul din jurul clădirii urma să fie sistematizat, pavat cu granit și reamenajat peisagistic prin sacrificarea câtorva locuri de parcare, pentru a face loc unui părculeț cu o mică arteziană.
Toate acestea, pe baza unui proiect realizat de arhitectul Paul Stan, de la Arhidesign GS SRL, care, conform contractului, și-a asumat și misiunea de a urmări „restaurarea integrală a clădirii monument istoric, conservarea și revitalizarea acesteia, eliminarea cauzelor ce au produs degradările și defuncționalizarea”.
Lucrări suplimentare, contract majorat și prelungit
Lucrările au început în 2021.
Pe parcursul execuției, au intervenit lucrări suplimentare în valoare de 783.728 de lei cu TVA, contractul fiind modificat prin acte adiționale, ne-a explicat Primăria.
Astfel, s-a impus: consolidarea fundațiilor, a pereților, refacerea golurilor pentru uși și ferestre, consolidarea suprastructurii corpului principal și a corpului anexă. De asemenea au mai fost necesare suplimentări pentru reabilitarea podului, a grupurilor sanitare și a treptelor din interior.
Printre lucrările apărute în plus se mai numără: placarea integrală a pardoselii podului clădirii principale, placarea treptelor și a contratreptelor de la interior cu marmură, suplimentarea cantității de plintă, amenajarea unui grup sanitar pentru persoanele cu dizabilități în grupul sanitar de la parterul clădirii principale, modificarea traseelor rețelei de încălzire și de curenți slabi și amenajări suplimentare pentru spațiul verde din curtea interioară.
La toate acestea s-au adăugat și prevederile Ordonanței nr. 15/2021 privind posibilitatea ajustării prețurilor contractelor de achiziție publică la valoarea devizului general majorat.
Conform Primăriei, valoarea finală a contractului pentru lucrările executate de Rovis Lider este de 9.958.436 de lei cu TVA. Iar dificultățile întâmpinate de constructor au fost legate în principal de pandemie.
A fost modificată și valoarea totală a proiectului european de la 9.597.016 de lei la 11.167.046 de lei cu TVA. Numai că, cheltuielile eligibile au rămas tot de 9.597.016 inclusiv TVA. Municipalitatea va plăti, în total, 1.761.970 de lei cu TVA – cheltuieli neeligibile și contribuția proprie (doi la sută din cheltuielile eligibile).
„În contextul pandemiei și a modificărilor precizate mai sus, contractul a fost prelungit, în baza ordinului administrativ, prin decizia supervizorului până la data de 15 august 2022”, ne-a transmis Primăria.
Citește și: Trăind laolaltă. Despre românii și maghiarii din România
Ce s-a realizat
Lucrările s-au încheiat în luna iulie 2022. Imobilul și-a recăpătat strălucirea de altădată și elementele decorative distruse, între care urnele decorative și stema regală, realizată, din compozit cu marmură de Rușchița, de sculptorul Ion Bolocan. În interior, sunt 22 de încăperi ce includ săli și spații pentru birouri, un pavilion multifuncțional, trei grupuri sanitare și spații tehnice.
Săptămâna viitoare este așteptat și restul mobilierului adecvat stilului arhitectural și decorativ, pentru achiziția și montajul căruia Primăria a încheiat un contract în valoare de 475.238 lei cu TVA cu Horace Media SRL. Iar pentru echipamente IT – un contract de 81.158 de lei cu TVA cu Union Co SRL. Digitalizarea obiectivului de patrimoniu costă 33.320 lei cu TVA, fiind realizată Melnytopo SRL, iar contractul de promovare a fost încheiat cu firma Quantum Media Creative – 8.925 de lei cu TVA.
Clădirea urmează să fie redată comunității, iar destinația sa va fi una preponderent culturală, după cum ne-a declarat primarul municipiului Galați, Ionuț Pucheanu: „Spațiul respectiv va fi predat, în proporție foarte mare, Teatrul Național de Operă și Operetă «Nae Leonard», ca entitate de cultură. Pe lângă rolul de spațiu expozițional, conceptul său va fi acela de «Casă a artelor».
Aici se vor putea face lansări de carte, expoziții, evenimente culturale. În spațiile clădirii vor funcționa ateliere de creație, dar și ateliere în care copii vor putea învăța să cânte la instrumente muzicale sau vor putea face balet”.
O destinație cât se poate de potrivită pentru o clădire care, după cum spunea cel care i-a scos la lumină istoria, regretatul om de cultură Marius Mitrof: „aminteşte de parfumul vremurilor în care calea Domnească, lungă, largă, pavată cu piatră cubică, era o stradă a elitei, a celor care, de-a lungul timpului, au ridicat oraşul la rangul de cel dintâi port al ţării, al doilea ca putere în economia României, după Bucureşti”.
Istoria
Povestea clădirii i se datorează regretatului om de cultură Marius Mitrof și a fost publicată în volumul „Comunitatea Bulgară din Galați. Istoria familiei Geshov”, lucrare, care cuprinde și capitolul „Casa Geshov – O istorie necunoscută a unui monument istoric din Galați”.
Potrivit sursei citate, primul proprietar a fost un anume Buzini. Moștenitorii lui au contractat mai multe împrumuturi de la persoane fizice și de la Creditul Urban București. Imobilul din Domnească a fost grevat de un act de ipotecă și două obligații ipotecare pe care nu le-au onorat. Marius Mitrof a descoperit că actul de ipotecă era înscris în 1893, în favoarea bulgarului Evloghie Gheorghiev.
Bancheri și proprietari de moșii și imobile, Evloghie și fratele său, Hristo, aveau, pe lângă afaceri în București, și prăvălii în Brăila și Galați. Pentru că s-au stins din viață fără a avea copii, legatarul universal al averii lor a rămas un alt bulgar, de care îi lega o veche prietenie: Ivan Evstratie Geshov care, la acel moment, era ministru de finanțe al Bulgariei.
Dar cea mai importantă funcție politică pe care avea să o dețină a fost aceea de prim-ministru al Bulgariei în perioada 1911 – 1913, perioada Primului Război Balcanic.
Ca legatar universal al averii lui Evloghie Gheorghiev, Ivan Evstratie Geshov a continuat să se achite de obligațiile testamentare, iar „simțul onoarei și a datoriei i-au fost transmise și fiului său, Evstratie Ivan Geshov”, scrie Marius Mitrof. După moartea tatălui său, Evstratie Ivan Geshov a depus diligențele necesare pentru ca imobilul din strada Domnească, care fusese grevat de un act de ipotecă, să reintre în patrimoniul familiei.
Citește și: Băile Felix și 1 Mai traversează cel mai bun sezon turistic din ultimul deceniu
Potrivit lui Marius Mitrof, într-o filă dintr-un registru general aparținând Creditului Urban București, la orașul Galați, într-un lung șir de proprietari care au achiziționat imobile, este menționat numele fiului fostului premier bulgar, în dreptul căruia este aplicată o ștampilă cu litere majuscule „RAMBURSAT”.
Nu există nici cele mai mici indicii că fiul premierului Bulgariei din timpul Primului Război Balcanic ar fi locuit la Galați, în acest imobil. De altfel, deși destinat locuirii, edificiul a fost mai mult sediu pentru diverse instituții. Astfel, de la sfârșitul secolului al XIX-lea și până în 1906, când a fost inaugurat actualul Palat Administrativ, clădirea a găzduit Pârcălăbia, devenită Prefectura județului Covurlui, fiind închiriată instituției administrative.
Ulterior, până în anul 1948, în imobil a funcționat Comandamentul III Teritorial, iar din anul 1949, se instalează birourile Șantierului național „Gheorghe Gheorghiu-Dej”. În 1950, imobilul a fost naționalizat și transmis Întreprinderii de Locuințe și Localuri.
Apoi a găzduit Casa Pionierilor, alte instituții de stat și organizații sindicale. După anul 1990, corpul principal al clădirii a fost închiriat Uniunii Județene a Sindicatelor Libere, iar anexa, unor asociații. Eliberată de chiriași, clădirea a putut fi restaurată și pusă în valoare.
PressHUB a scris încă de acum 4 ani despre starea avansată de degradare în care se afla imobilul și că va fi reabilitat cu fonduri europene.
Articol publicat și în Viața liberă, în cadrul programului EU Cohesion Funds Impact on People’s Lives.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
