EXCLUSIV De ce nu poate fi judecat Ion Iliescu în dosarul Revoluției. Motivare

Judecătorii Mihail Udroiu și Lia Savonea de la instanța supremă, care au constatat, pentru a doua oară, neregularitatea rechizitoriului prin care Ion Iliescu a fost trimis în judecată în dosarul Revoluție și-au motivat decizia.

Cei doi magistrați susțin, în esență, că procurorul militar nu a respectat la virgulă decizia instanței supreme din 2021 și nu a remediat cele cerute de Înalta Curte de Casație și Justiție în urmă cu trei ani când a fost restituit dosarul la parchet.

Cei doi au reținut „neregularitatea rechizitoriului derivată din încălcarea dispozițiilor obligatorii ale încheierii judecătorului de cameră preliminară prin care s-a dispus anterior restituirea cauzei la parchet”.

Nu și-a îndeplinit obligația

Udroiu și Savonea susțin că „procurorul, în calitate de unic titular al acțiunii penale, nu și-a îndeplinit obligația de a descrie corespunzător situația de fapt cu care este sesizată instanța în cazul fiecărei acuzații penale în parte, ce formează obiectul dispozițiilor de trimitere în judecată a celor trei inculpați”.

În esență, curtea supremă reproșează procurorului militar că nu a explicat detaliat în ce constă vinovăția lui Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus, trimiși în judecată în dosarul Revoluției.

Citește și: Magnatul Puiu Popoviciu achitat după rejudecare: „Fapta nu există”

Cei doi judecători arată că nu a fost respectat articolul 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale „care recunoaşte acuzatului dreptul de a fi informat în mod amănunţit, asupra naturii şi cauzei acuzației aduse împotriva sa”.

Proces echitabil pentru Iliescu

Din grijă pentru Iliescu, Voiculescu și Rus, completul de judecată în faza de contestație Cameră preliminară arată că „respectarea dreptului la un proces echitabil al inculpatului implică şi stabilirea în mod previzibil a obiectului judecății care (…) se limitează la faptele şi la persoanele arătate în actul de acuzare, fiind astfel necesar ca actul de sesizare să cuprindă descrierea fiecărei fapte care formulează obiectul acuzaţiei penale, cu indicarea pentru fiecare dintre acestea şi a inculpaţilor care se consideră că au participat la comiterea ei”.

Descrieri explicite

În plus, Înalta Curte consideră că, „față de gravitatea faptelor investigate era în sarcina parchetului să manifeste o diligență deosebită în desfășurare anchetei, în administrarea și evaluarea probelor, respectiv în descrierea explicită și clară a faptelor pe care le consideră tipice, față de configurarea normei/normelor de incriminare, dar și a întregului context în care se presupune că acestea ar fi fost comise, pentru a evita astfel apariția descrierilor prolixe, digresiunilor ajuridice, raționamentelor juridice speculative, precum și a elementelor factuale cu un vădit caracter de echivocitate, în legătură cu: morfologia, funcționalitatea și eficiența grupului „Iliescu” și criteriile de determinare a existenței unui nucleu de putere în jurul „grupului Iliescu”.

Fără să țină cont că au trecut de la fapte mai bine de 3 decenii, cei doi judecători susțin că „Înalta Curte constată că în cauză au fost analizate de procuror în rechizitoriu probe orale – rezultate din audieri, care au avut loc în dosare de urmărire penală diferite de cel în care s-a emis actul de sesizare, ale unor martori și părți civile, iar nu probe reale – rezultate din alte procedee probatorii decât audierile”.

Rechizitoriu neconform

După ce au rejudecat, cei doi magistrați au decis „neregularitatea rechizitoriului nr.11/P/2014 din data de 29 iulie 2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare, privind pe inculpaţii Iliescu Ion (fost preşedinte al României), Voiculescu Voican Gelu (fost viceprimministru al Guvernului României) și Rus Iosif (fost comandant al Aviaţiei Militare). Va dispune comunicarea prezentei încheieri Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare pentru ca, în termen de 5 zile de la comunicare, procurorul să comunice dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată a inculpatului ori solicită restituirea cauzei”, se mai arată în document.

Altă părere

Opinie separată a făcut judecătoarea Elena Barbu. Ea arată că, în această fază a procesului, contestația în procedura de Cameră preliminară, instanța nu ar trebui să se raporteze la prima decizie a ÎCCJ care a decis, în 2021, restituirea rechizitoriului, ci la considerentele judecătorului Curții de Apel București care a stabilit că judecata poate începe în dosarul Revoluției. „Apreciez că judecătorul de cameră preliminară nu poate stabili o altă perioadă de timp în care s-a desfășurat activitatea infracțională, decât cea stabilită de procuror în actul de inculpare și în rechizitoriu”.

Pentru a-și susține teza, Barbu a citat de mai multe ori din cărțile scrise de colegul de complet Udroiu, față de care a făcut opinie separată. „În practica judiciară s-a reținut că judecătorul de cameră preliminară verifică dacă instanța a fost sesizată cu o faptă care să atragă competența materială, teritorială sau după calitatea persoanei a respectivei instanțe, și nu temeinicia acuzației, respectiv dacă fapta cu care a fost sesizată instanța conduce sau nu la o hotărâre de stabilire a vinovăției”, susține al treilea judecător.

Rechizitoriu foarte bun

Barbu mai apreciază că „instanţa nu verifică în această fază procesuală dacă descrierea este corectă şi poate conduce la condamnare, ci doar dacă este completă. Semnificaţia acuzaţiei şi caracterul ei fondat se hotărăsc în urma cercetării judecătoreşti”.

Despre dosarul Revoluției, al treilea judecător arată că „rechizitoriul refăcut este bine structurat și prezintă în mod clar și complet situația de fapt deosebit de complexă, faptele de natură penală reținute în sarcina inculpaților, fiind stabilite clar circumstanțele de timp, de loc și modalitatea de comitere a acestora, precum și încadrarea juridică dată faptelor. Se constată existența unei corespondențe depline între descrierea modalității faptelor din ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale și din rechizitoriu, din considerentele acestuia și din secțiunea ”în drept” a rechizitoriului”.

În contradicție cu Udroiu și Savonea, Barbu arată că „în opinia mea, presupusa activitate infracțională reținută în sarcina a fost în mod clar și precis descrisă de către procuror în rechizitoriul refăcut, fiind stabilit un unic interval de timp, respectiv cel cuprins între data de 22 decembrie 1989 după ora 16,00 și 30 decembrie 1989”, se mai arată în document.

De menționat este faptul că judecătoarea Barbu nu a fost de acord cu începerea judecății pe fond în dosarul Revoluției, ci cu judecarea dosarului de la zero de către ÎCCJ.„ Apreciez că se impune admiterea excepţiei necompetenţei după calitatea persoanei a Curţii de Apel Bucureşti, invocată din oficiu, admiterea contestaţiilor formulate, desfiinţarea încheierii atacate şi judecarea cauzei de către judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală”.

Pe 14 iunie, Cu o majoritate de 2 la 1, judecătorii Lia Savonea și Mihail Udroiu au constatat neregularitatea rechizitoriului prin care fostul președinte Ion Iliescu și alți doi complici au fost trimiși în judecată în dosarul Revoluției. Au dat 5 zile procurorilor să spună dacă solicită restituirea dosarului sau dacă mențin rechizitoriul.

Amânarea din toamnă

Deși termenul dat procurorilor militari pentru a decide dacă își mențin rechizitoriu este de 5 zile, următorul termen al acestui proces istoric a fost stabilit la toamnă, pe 20 septembrie.

Pe data de 25 octombrie 2023, Curtea de Apel Bucureşti  a „constat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr.11/P/2014 din data de 29 iulie 2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare, privind pe inculpaţii: – Iliescu Ion, fost preşedinte al României, pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, Voiculescu Voican Gelu, fost viceprim-ministru al Guvernului României, pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, gl. (rtr.) Rus Iosif, fost comandant al Aviaţiei Militare, pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii (…)”.

În august 2022, Parchetul General l-a trimis în judecată pe fostul președinte Ion Iliescu în Dosarul Revoluției din 1989. Iliescu e acuzat de infracțiuni contra umanității, la fel și Gelu Voican Voiculescu – fost vicepremier apropiat de Iliescu și generalul Iosif Rus, fost comandant al Aviației Militare.

Potrivit Agerpress, înainte de a ajunge la Curtea de Apel Bucureşti, dosarul „Revoluţiei” s-a plimbat peste patru ani între instanţele şi parchetele bucureştene pe motive de procedură.

În prima fază, Ion Iliescu a fost trimis în judecată de Parchetul Militar în aprilie 2019, însă dosarul a fost restituit la Parchet peste doi ani de către judecătorii de la ICCJ, fiind invocată existenţa unor nereguli în rechizitoriu.

A mințit poporul cu televizorul

Conform rechizitoriului, Ion Iliescu, în calitate de şef de stat şi de guvern, preşedinte al CFSN şi al Consiliului Militar Superior, cu intenţie, urmărind obţinerea legitimităţii populare, menţinerea şi consolidarea puterii politice deţinute începând cu ziua de 22 decembrie 1989, ora 16,00, a indus în eroare opinia publică în mod constant, repetat, sistematic, prin apariţiile sale televizate şi emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) şi şi-a asumat, în intervalul 22 – 30 decembrie 1989, operaţiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcţii de conducere ale MApN.

Aceste fapte au avut drept consecinţe generarea şi amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situaţii de foc fratricid generalizat şi astfel, în intervalul 22 – 30 decembrie 1989 au survenit 857 decese, 2.382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi 409 cazuri de suferinţe mari.

De asemenea, aceleaşi fapte ale lui Ion Iliescu au generat, pentru intervalul 22 decembrie, orele 16,00 – 30 decembrie 1989, o stare de pericol iminent şi grav pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei civile, de pe întregul teritoriu al României, susţin procurorii.

Gelu Voican Voiculescu, în calitate de factor decizional politico-militar al CFSN (organism care şi-a subordonat Consiliul Militar Superior), cu intenţie, urmărind menţinerea şi consolidarea puterii politice obţinute, dar şi legitimarea în faţa opiniei publice, începând cu ziua de 22 decembrie 1989, orele 16,00, a indus în eroare opinia publică în mod sistematic prin apariţiile sale televizate şi emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) şi şi-a asumat, în intervalul 22 – 30 decembrie 1989, operaţiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcţii de conducere ale MApN.

Conform Parchetului, general (rtr) Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, cu intenţie, în intervalul 22 decembrie – 30 decembrie 1989, a exercitat prin ordinele sale militare, date în mod sistematic, operaţiunea de inducere în eroare a opiniei publice.

Revoluţia Română din decembrie 1989 s-a caracterizat printr-o succesiune de justificate proteste populare, revendicări de natură socială şi politică, lupte de stradă, demonstraţii cu caracter de masă, represiuni armate violente, care au debutat la Timişoara în ziua de 16 decembrie 1989, apoi au continuat în Bucureşti şi alte oraşe ale României începând cu după-amiaza zilei de 21 decembrie 1989, culminând cu părăsirea sediului Comitetului Central al Partidului Comunist Român (CC al PCR) de către cuplul prezidenţial Nicolae şi Elena Ceauşescu, la data de 22 decembrie 1989 (ora 12,06), moment ce a însemnat pierderea prerogativelor puterii de stat de către aceştia şi sfârşitul dictaturii comuniste în ţara noastră.

Isteria teroriștilor

Parchetul precizează că, începând cu după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, pe întregul teritoriu al României a fost declanşată, cu intenţie, o amplă, sistematică şi deosebit de complexă acţiune militară de inducere în eroare, unică în istoria naţională, cauză de survenire a unui număr foarte mare de decese, răniri de persoane, suferinţe psihice, lipsiri grave de libertate.

Împrejurările care au dus la survenirea, în decembrie 1989, a numeroaselor decese şi răniri de persoane, au constituit, în timp, obiectul cercetării în numeroase dosare penale instrumentate de parchetele militare.

Activitatea de cercetare s-a declanşat chiar în ziua de 22 decembrie 1989, când au fost efectuate primele cercetări în legătură cu decesul ministrului Apărării, generalul Vasile Milea.

Ulterior, urmare situaţiilor complexe generate de evenimentele care s-au succedat în întreaga ţară cu un dinamism fără precedent, activitatea de cercetare a fost extinsă în toate zonele şi localităţile României în care s-a înregistrat uciderea sau rănirea prin împuşcare a unor persoane, respectiv reţinerea unor participanţi la demonstraţiile anticomuniste sau distrugerea în parte sau în totalitate a unor imobile.

Dosar fragmentat

În timp, evenimentele din decembrie 1989 au făcut obiectul cercetării în 4.544 de dosare penale. În 112 dosare, Secţia Parchetelor Militare şi celelalte parchete militare au dispus trimiterea în judecată a 275 de persoane, din care 25 de generali (10 din cadrul MApN şi 15 din cadrul MI), 114 ofiţeri (32 din cadrul MApN şi 82 din cadrul MI), 13 subofiţeri (8 din cadrul MApN şi 5 din cadrul MI), 36 militari în termen şi 87 civili, în sarcina cărora s-a reţinut că, prin măsurile dispuse sau acţiunile întreprinse, au contribuit la producerea victimelor înregistrate în timpul evenimentelor din Decembrie 1989. Între civilii trimişi în judecată şi condamnaţi sunt foştii membri ai Comitetului Politic Executiv al CC al PCR şi foşti miniştri.

Majoritatea persoanelor trimise în judecată au făcut parte din structurile de conducere politice şi militare ale fostului regim, cu privire la care s-a stabilit că au adoptat măsuri sau au acţionat în vederea reprimării demonstraţiilor împotriva regimului comunist şi a dictaturii lui Nicolae Ceauşescu.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!