Mugur Isărescu, 75 de ani, este cel mai longeviv guvernator al unei bănci centrale. Ocupă funcția încă din 1990, cu o pauză de un an, în anul 2000, când a fost prim-ministru al României. Calitatea informatorului Securității „Manole” este că ani de zile menține, artificial, cursul de schimb la 5 lei pentru 1 euro.
În economia reală, orice tranzacție serioasă externă se face la un curs de schimb de cel puțin 6 lei pentru 1 euro, lucru pe care niciun politician din țară nu-l recunoaște. Altfel spus, supraevaluarea leului de către BNR are rolul de a ține în frâu inflația.
De unde vine „Manole”? De la un angajament față de Securitate și o serie de delațiuni care n-au putut fi dovedite în instanță după ce a intervenit decisiv Curtea Constituțională (CCR).
Guvernatorul Băncii Naționale a fost apărat în procesul cu CNSAS de „eminența cenușie” a PNL, avocatul Valeriu Stoica.
Cerere admisă rapid
Curtea de Apel București a admis, în aprilie 2021, cererea de sesizare a CCR pe care a depus-o guvernatorul Mugur Isărescu în procesul cu CNSAS.
Guvernatorul contesta atunci modificarea legii CNSAS din 2019, deoarece s-a introdus un articol prin care se poate aplica procedura de verificare, deși persoana are o decizie de necolaborare, dacă sunt descoperite informații noi care nu au fost analizate de Colegiul CNSAS.
Isărescu ar fi fost recrutat de Securitate pe când era cercetător la Institutul de Economie Mondială. El ar fi activat ca informator în perioada 1979-1989, furnizând fostei Securităţi informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din România.
Liberalul Valeriu Stoica a fost avocatul lui Isărescu în procesul cu CNSAS
„Din analiza dosarelor (…), rezultă că domnul (Mugur Isărescu, n.r.) a colaborat cu organele de Securitate, furnizându-le informaţii sub nume conspirativ (…). La stabilirea identităţii dintre sursa (…) şi dl (Mugur Isărescu – n.r.) au fost avute în vedere mai multe documente, pe care le ataşăm în copie certificată, potrivit legii, respectiv: dosarul nr. (cota CNSAS) – Dosar obiectiv, dosar nr. (cota CNSAS) – Dosar obiectiv. Astfel, în cuprinsul tabelului privind reţeaua informativă datat 3.05.1989 se găseşte consemnarea (…) cu numele conspirativ (…); data obţinerii aprobării de partid (…) 16.03.1986. Facem precizarea că, deşi este menţionată obţinerea aprobării de partid la data de 16.03.1986, celelalte documente din dosar atestă faptul că dl (Mugur Isărescu, n.r) a fost folosit în calitate de persoană de sprijin/sursă încă din 1979. Prin urmare, se poate deduce că abia la data menţionată s-a obţinut aprobarea organelor de partid, în perioada 1982 – 1986 fiind folosit de organele de securitate fără aprobarea PCR„, se arată în documentul trimis în instanţă de CNSAS.
Isărescu și dreptul la viață privată
„Pe parcursul colaborării cu Securitatea, acesta a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din România sub regimul comunist în comparaţie cu alte ţări – notele din 16.12.1987 (…) şi 05.03.1985 (…). Analizând informaţiile furnizate de către pârât, apreciem că acestea vizează îngrădirea dreptului la viaţă privată (art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice şi art. 12 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului) şi a dreptului la libertatea cuvântului (art. 28 din Constituţia României din 1965, art. 19 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice şi art. 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului)”, se mai spune în cererea CNSAS trimisă la CAB.
Potrivit CNSAS, Isărescu ar fi activat ca informator în perioada 1979-1989, furnizând fostei Securităţi informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului communist. Documentele CNSAS arată că Isărescu a turnat la Securitatea două persoane care se plângeau de frig, foame și de transportul greu din Drumul Taberei. „Învederăm onoratei instanţe că, din analiza dosarelor (…), rezultă că domnul (Mugur Isărescu, n.r.) a colaborat cu organele de Securitate, furnizându-le informaţii sub nume conspirativ (…). La stabilirea identităţii dintre sursa (…) şi dl. (Mugur Isărescu- n.r.) au fost avute în vedere mai multe documente, pe care le ataşăm în copie certificată, potrivit legii, respectiv: dosarul nr. (cota CNSAS) – Dosar obiectiv, dosar nr. (cota CNSAS) – Dosar obiectiv. Astfel, în cuprinsul tabelului privind reţeaua informativă datat 3.05.1989 se găseşte consemnarea (…) cu numele conspirativ (…); data obţinerii aprobării de partid (…) 16.03.1986. Facem precizarea că, deşi este menţionată obţinerea aprobării de partid la data de 16.03.1986, celelalte documente din dosar atestă faptul că dl. (Mugur Isărescu, n.r) a fost folosit în calitate de persoană de sprijin/sursă încă din 1979. Prin urmare, se poate deduce că abia la data menţionată s-a obţinut aprobarea organelor de partid, în perioada 1982 – 1986 fiind folosit de organele de securitate fără aprobarea PCR”, se arată în documentul trimis în instanţă de CNSAS.
Printre cei turnați dintre colegii de la Institutul de Economie Mondială se numără și Eugen Dijmărescu, viceguvernator al BNR după decembrie 1989, subordonatul lui Isărescu.
Securistul care nu a fost să fie
Guvernatorul ar fi turnat și diplomații străini la București sau intermediarii acestora. „Notele informative furnizate de Isărescu Mugur dovedesc o instruire pe profil deosebită, având în vedere propunerile personale de a penetra în anturajul personal al ambasadei Angliei la București”, se arată într-o notă a unui ofițer de Securitate, parte a UM 0195.
În februarie 2022, Curtea de Apel București respingea, ca inadmisibilă, cererea CNSAS de declarare a lui Isărescu drept colaborator al Securității. Hotărârea CAB a venit după ce Curtea Constituţională a României a admis, pe 23 noiembrie 2021, o sesizare depusă de Mugur Isărescu şi a decis că Legea nr.161/2019 pentru modificarea şi completarea OUG 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii este neconstituţională în ansamblul său. CCR a stabilit că o modificare de lege din 2019, care a permis reluarea verificărilor în cazul Isărescu, a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului, adică o chestiune de procedură.
Deputaţii şi senatorii au aprobat, prin vot secret cu buletine, noul Consiliu de Administraţie al BNR.
Mugur Isărescu a fost numit preşedinte al Consiliului de Administraţie şi guvernator al Băncii Naţionale a României. Leonardo Badea a fost numit vicepreşedinte al CA şi prim-viceguvernator al BNR, iar Florin Georgescu şi Cosmin Ştefan Marinescu – membri ai CA şi viceguvernatori ai BNR.
Aura Socol, Roberta Anastase, Alexandru Nazare, Csaba Balint şi Cristian Popa au fost numiţi în funcţii de membri în CA al Băncii Naţionale.
