Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Chimie şi Petrochimie, prin Filiala Călărași, este partener din partea României în BIOREGIO, un proiect Finanțat de UE care reuneşte 8 parteneri din 6 regiuni europene (respectiv Finlanda, Franţa, Spania, Slovacia, Grecia şi România). Proiectul, condus de Universitatea de Științe Aplicate din Lahti, Finlanda, își propune stimularea economiei circulare regionale a fluxurilor organice prin schimbul de experienţă privind cele mai bune tehnologii şi modele de cooperare disponibile. Sună a teorie SF, dar e cât se poate de concret, pentru că lucrurile se mișcă, inclusiv la noi acasă, unde proiectul a identificat în regiunea Sud Muntenia câteva exemple de bune practici demne de menționat la nivel internațional.
- Bugetul proiectului: 1,5 mil. euro (85% cofinanţare din partea UE)
- Durată: Prima etapă: 1 ianuarie 2017 – 31 decembrie 2019, Etapa a doua: 1 ianuarie 2020 – 31 decembrie 2021
- Regiunile partenere vor fi mai bine pregătite pentru a elabora noi politici și a implementa noi tehnologii și modele pentru a avansa înspre economia circular a fluxurilor organice cu ajutorul unor inovații legate de economisirea resurselor și dezvoltarea pe principii ecologice
Două dintre domeniile de interes ale Institutul Naţional de Cercetare -Dezvoltare pentru Chimie şi Petrochimie – ICECHIM, Filiala Călărași se referă la Bioresurse (recuperare, reciclare şi valorificare subproduse, protecţia mediului şi gestionarea durabilă a resurselor) și la Biotehnologii (obţinere de produse biologic active și biotehnologii pentru protecţia şi remedierea solului).
Ele au constituit punctul de plecare în cooptarea Institutului, alături de alți șapte parteneri, în BIOREGIO, un proiect cu un buget de 1,5 mil. Euro, cofinanțat de UE în proporție de 85% , ce face parte din programul INTERREG EUROPA 2014-2020, Axa prioritară 4 – Mediu și eficiența resurselor şi care se derulează în perioada ianuarie 2017 – decembrie 2021.
Proiectul reunește 8 parteneri veniți din 6 regiuni: Universitatea de Științe Aplicate din Lahti (Finlanda), care este și liderul proiectului, Consiliul Regional Paijat-Hame din Finlanda, Ministerul Regional al Mediului din Spania, Universitatea pentru Agricultură din Slovacia, Universitatea Aristotle Thessaloniki din Grecia, Regiunea Centru Macedonia (Grecia), INCDCP ICECHIM, Filiala Călărași (România) și Asociația Camerelor pentru Agricultură din zona Atlantică (Franța).
Scopurile proiectului
Proiectul are trei obiective. În primul rând, urmărește îmbunătățirea politicilor regionale prin creșterea focalizării asupra economiei circulare pentru fluxuri organice (de ex. resturi alimentare/ biologice, nămol de la stațiile de epurare municipale și industriale, resturi vegetale din agricultură), care pot fi valorificate prin tehnologii similare și în alte regiuni decât cea în care au fost identificate.
În al doilea rând, urmărește creșterea gradului de cunoaștere în ceea ce privește politicile și tehnologiile fluxurilor organice și ridicarea nivelului scăzut de reciclare al acestor materiale, în conformitate cu obiectivele Pachetului pentru Economia Circulară al UE.
Un alt scop este schimbul de experiență în domeniul celor mai bune tehnologii disponibile, cum ar fi biorafinării, biogaz și modele operaționale relevante (ecosisteme, rețele și cooperare administrativă etc).
Ce se întâmplă în cadrul proiectului
Cei 8 parteneri se reunesc pentru descrierea fluxurilor organice existente la nivel regional, definirea celor mai bune practici disponibile și elaborarea, în comun a politicilor privind bioeconomia circulară, totul în baza unor discuții, mese rotunde, ateliere, seminarii și vizite pe teren.
Proiectul presupune, în principal, schimburi de experiență între diferite regiuni din Europa. Adică, ne întâlnim în fiecare semestru în altă țară și acolo vizităm obiective legate de subiectul proiectului nostru. Asta înseamnă că acumulăm experiență de la partenerii noștri, și, în funcție de această experiență, propunem și noi, la rândul nostru, proiecte pe domeniul acesta, la noi în țară. Din punctul nostru de vedere, ținând cont și de strategia UE pentru economia circulară, ne-am dori ca în următoarea perioadă de programare să fie alocate fonduri pentru proiecte care valorifică ceea ce acum sunt deșeuri, astfel încât, în loc să meargă la groapa de gunoi sau la incinerator, sau mă rog, să zacă pe câmpii, aceste fluxuri organice să fie valorificate: să se facă din ele compost, îngrășăminte, biogaz. Deci, să nu se risipească!
Mihaela Frîncu, Director INCDCP-ICECHIM Filiala Călăraşi
Iar până acum au avut loc cinci astfel de întîlniri pentru atingerea rezultatului vizat de proiect, acela ca regiunile partenere să fie mai bine pregătite pentru a elabora noi politici și a implementa noi tehnologii și modele pentru a avansa înspre economia circulară a fluxurilor organice cu ajutorul unor inovații legate de economisirea resurselor și dezvoltarea pe principii ecologice.
Prima întâlnire a fost în Finlanda, iar următoarele au avut loc în Spania, Grecia, Româna și Slovacia. Urmează o altă reuniune în Franța, după care se închide prima etapă în care s-au întocmit planurile de acțiune. Aceste întâlniri vor fi urmate de o perioadă de doi ani în care planurile de acțiune urmează să fie puse în aplicare și monitorizate. Noi lucrăm cu Ministerul Dezvoltării și, deocamdată suntem în etapa de elaborare a planului de acțiune. El va fi mai întâi agreat de secretariatul programului INTERREG EUROPA și, ulterior, va fi prezentat autorităților din România.
Mihaela Frîncu, Director INCDCP-ICECHIM Filiala Călăraşi
În plus, proiectul aprofundează și dezvoltă cooperarea regională, contribuind în același timp la conștientizarea publică în această direcție.
Prin analiza celor mai bune practici existente în acest domeniu este facilitat schimbul de experienţă între factorii implicaţi din cele şase ţări participante (Finlanda, Spania, Slovacia, Grecia, România, Franţa). Fiecare participant învață câte ceva de la parteneri, dar și din exemplele indentificate în propria regiune, urmând să ajute la elaborarea pentru regiunile/țara din care provin a unor politici privind bioeconomia circulară.
Deja INCDCP-ICECHIM Filiala Călăraşi a conturat principalele direcții ale viitorului plan de acțiune aplicabil în țara noastră.
Vă spun în mod concret ce acțiuni am identificat noi ca fiind necesare pentru România ca să poată fi susținut domeniul acesta. În primul rând e nevoie de o strategie, în cazul nostru, chiar la nivel național, deși în alte părți se fac la nivel regional, pentru că ei își gestionează pe regiuni fondurile. Al doilea lucru important ar fi ca cei interesați să fie sprijiniți, prin fonduri pentru proiecte, prin scutiri de taxe sau impozite sau prin acordarea unor credite, în funcție de cantitatea de deșeuri recuperate. A treia acțiune pe care am identificat-o a fost să fie făcute cunoscute aceste posibilități de valorificare, pentru că sunt mulți oameni care au aceste deșeuri (în prezent sunt deșeuri, dar noi le numim resurse) și nu știu ce ar putea face cu ele. Vă dau un exemplu care nu a fost inclus în proiectul nostru: un alt institut de cercetare a realizat un proiect pilot în care, într-o gospodărie din mediul rural, din gunoiul de grajd și din alte resturi de origine vegetală, gospodăria respectivă își asigură gazul pentru gătit, cu ajutorul unei instalații de biogaz.
Mihaela Frîncu
Ce exemple de bune practici au fost identificate în România
Tot acest proiect se derulează în contextul în care Uniunea Europeană acordă o atenție deosebită bioeconomiei, o economie care se bazează pe bioresurse regenerabile (din culturi de plante, păduri, ferme de animale) și le transformă în alimente, furaje, produse, materiale și energie, susținând conceptul de circularitate și durabilitate.
Astfel, a luat naștere Strategia CE pentru o bioeconomie durabilă 2012, actualizată în octombrie 2018 în scopul consolidării bioeconomiei circulare durabile în Europa. Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia, în calitate de stakeholder în cadrul proiectului Interreg Europe BIOREGIO ce are ca scop promovarea bioeconomiei circulare în șase regiuni ale Uniunii Europene, manifestă un real interes pentru acest domeniu, luând parte atât la întâlnirile regionale, cât și la cele interregionale. În cadrul celui de-al IV-lea eveniment interregional organizat în luna octombrie de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie și Petrochimie, Filiala Călărași, partener din partea României în cadrul proiectului (…), au fost promovate exemplele de bună practică din regiunea Sud Muntenia, privind valorificarea deșeurilor de origine vegetală, a nămolurilor de la stațiile de epurare ape, precum și a gunoiului de grajd.
Liviu Mușat, președintele Agenţiei pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud Muntenia
La Mioveni, nămolul rezultat din epurarea apelor uzate, transformat în compost de bună calitate
La evenimentul Interregional BIOREGIO la care face referire oficialul ADR Sud Muntenia, partenerilor străini le-au fost prezentat câteva obiective de interes pentru proiectul, exemple de bune practici identificate în Regiunea Sud Muntenia.
Punctul principal de interes al auditoriului a fost un proiect pilot implementat de IRIDEX Group Plastic, în Mioveni, Județul Argeș, proiect destinat compostării nămolurilor de epurare și a resturilor vegetale de la administrarea domeniului public prin tehnologia GORE Cover – o soluție inovatoare unică în țara noastră. Centrul pilot transformă nămolul rezultat din epurarea apelor uzate, în amestec cu deșeurile vegetale din spațiile verzi, în compost de bună calitate. Practic, este vorba de o soluție pentru recuperarea nutrienților din nămolul de la epurarea apelor menajere, precum și pentru eliminarea costurilor de depozitare la groapa de gunoi a nămolului și a deșeurilor verzi de pe domeniul public.
Nămolul de epurare se amestecă cu resturi vegetale în proporție de 1:3, se așază pe platforma de compostare prevăzută cu un sistem de aerare forțată, se acoperă cu o membrană semipermeabilă utilizând cea mai nouă tehnologie, prelata GORE Cover, care previne pierderea de umiditate și căldură, evită mirosurile neplăcute și scurgerea nutrienților prin levigare. Sistemul automat de aerare forțată este conectat la senzorii de temperatură, asigurând condiții optime pentru procesul de compostare.
Liviu Mușat
Dintre partenerii implicați în proiectul BIOREGIO, cei mai entuzasmați de soluția inovatoare de compostare de la Mioveni au fost partenerii spanioli din cadrul Ministerul Regional al Mediului.
„De exemplu, colegii noștri din Spania, care sunt implicați în proiect – din regiunea Castilia Lamancha, deja au fost în vizită acolo la Mioveni și le-a plăcut foarte mult proiectul, astfel încât vor să aplice și ei în regiunea respectivă modelul acesta, tehnologia aceasta, de valorificare a nămolului de la stațiile de epurare”, precizează directorul INCDCP-ICECHIM Filiala Călăraşi, Mihaela Frîncu.
De altfel, atât ICECHIM, cât și firma IRIDEX, Asociația ”Pentru o Apă Curată” și ”Asociația Română a Compostului” (inițiatoare ale proiectului pilot de la Mioveni) fac parte din cluster-ul ”Start Inovare”, asociație ce își propune promovarea dezvoltării cu tehnologii moderne prietenoase faţă de mediu.
APA CANAL 2000 Pitești obține din nămolul de epurare biogaz și fertilizant agricol
Un alt exemplu de bune practici prezentat parteneilor străini cu prilejul reuniunii în România a partenerilor din proiect este stația de epurare a apelor uzate de la S.C. APA CANAL 2000 S.A Pitești, care valorifică nămolul de epurare, obținând energie regenerabilă și utilizând digestatul ca fertilizator în agricultură. Cantitatea impresionantă de nămol generată de stația de epurare conține nu doar nutrienți, ci și agenți patogeni din cauza cărora nămolul nu poate fi utilizat direct pe terenurile agricole. Se apelează însă la ceea ce se cheamă digestie anaerobă și se obține un biogaz utilizat ca sursă de căldură și energie electrică pentru consumul propriu, iar digestatul este deshidratat, depozitat pe o platformă specială și folosit drept fertilizant în agricultură.
Priboieni: o soluție eficientă pentru evitarea poluării apelor subterane
Bune practici au găsit partenerii străini și la Priboieni, în județul Argeș, unde gunoiul de grajd colectat din gospodării este valorificat și transformat în compost pentru a fi utilizat, astfel, ca îngrășământ în fermele agricole. Este vorba de o soluție pentru evitarea poluării apelor subterane prin depozitarea corectă a gunoiului de grajd, astfel încât dejecțiile animaliere să nu pătrundă în pânza freatică.
Fermă ecologică la Ciocănești
Bio&co este un alt proiect de succes în domeniul bioeconomiei, dat ca exemplu parteneilor străini. Prin acest proiect din deșeuri alimentare se obține un compost utilizat în propria fermă organică, în cadrul unei întreprinderi sociale. „asociația Atelierele Fără Frontiere în Ciocănești, Dâmbovița, cea care implementează proiectul, utilizează patru hectare de teren agricol și 4000 m2 de solarii prin care produce 80 varietăți de legume cultivate conform principiilor agriculturii ecologice, legume livrate către 160 consumatori abonați.
În plus, ONG-ul deține și o platformă de 1000 mp de compostare a deșeurilor alimentare și organice colectate din propria fermă, dar și de la restaurante, hoteluri și supermarketuri. Ferma ecologică, unde toate deșeurile rezultate sunt reciclate pe platforma de compostare, este un exemplu de bioeconomie circulară” spune Liviu Mușat.
Stație de biogaz la Filipeștii de Pădure
Ca exemplu de bune practici în acest proiect a fost dată și o stație de biogaz construită la Filipeștii de Pădure, în Județul Prahova, un proiect inițiat, dezvoltat și finanțat integral de Genesis BIOPARTNER (un holding românesc format din parteneriatul Baupartner România și Vireo Energy Suedia, a inaugurat această primă stație românască de producere a energiei regenerabile în cogenerare, pe bază de biogaz în 2013). Stația are o capacitate de 1MW/h electric și 1,2MW/h termic și procesează zilnic o cantitate de 49 tone substrat organic. Implementarea proiectului, unic în România, a început în luna iunie 2012 cu scopul de a produce energie regenerabilă (electrică și termică), în cogenerare, prin utilizarea de substrat organic (vegetal și, ulterior, deșeuri organice) în zona amplasamentului. Noutatea proiectului constă în furnizarea către un partener a energiei termice produse de centrala de cogenerare, producerea de energie electrică în bandă, furnizarea predictibilă (peste 8000 ore funcționare/an), precum și posibilitatea de stocare a energiei (biogazului).
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Jurnal de Argeș în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
