duminică, 19 septembrie 2021
AcasăSubiectivOpiniiNaționalismul de tarla al lui Dragnea și veșnic susținătorii săi

Naționalismul de tarla al lui Dragnea și veșnic susținătorii săi

Naționalismul de tarla este un fenomen periculos, o acumulare de spaime, irațional, resentiment și violență reprimată care poate fi oricând exploatată de politicieni populiști și iresponsabili.

Există un curent subteran care străbate cele mai adânci străfunduri ale psihologiei omenești, unde se amestecă în chip eterogen o multitudine de credințe și convingeri, uneori perfect contradictorii, de la credința în puterile (cvasi)magice ale unor acțiuni și cuvinte, în puterea pământului (eventual natal), până la convingerea că există o conspirație universală. Această colecție pestriță de „acumulări” culturale care formează „concepția despre lume” a unei părți consistente a populației este, în general, ignorată sau lăsată în mod deliberat deoparte în conversațiile civilizate pentru că, de obicei, este dezagreabil să vorbești despre demoni.

Aceste alcătuiri rele ale firii omenești formează temelia unor convingeri morale și politice foarte puternice pe care le găsim, de obicei, la extreme. De fiecare dată când acest curent iese la suprafață sub forma succesului electoral al unor grupări și partide radicale, sunt luați prin surprindere. Este unul din marile inconveniente ale democrației.

La noi, avem de-a face cu credința magică, aproape tranzacțională, în icoane și moaște (rolul Sfântului nu este să te smulgă din starea în care te afli și să îți deschidă calea spre lumina lui Dumnezeu, ci să-ți dea, de obicei, sănătate și noroc la bani și în amor), care se amestecă cu încredințarea că prin gura lui Bill Gates vorbește Satana, iar masca chirurgicală este instrumentul diavolului pentru suprimarea „libertății”. La noi se practică, în același timp, un filetism primitiv alimentat de popi prost educați și cultul lui Ceaușescu, fără să sesizeze cineva vreo contradicție. Se cultivă, pe de o parte, „glia strămoșească”, roșia, cartoful, vânăta și brânza „românești” iar pe de alta, nostalgia comunismului.

„Străinii – întotdeauna occidentalii și americanii – nu ne vor decât răul și conspiră fără încetare să ne transforme în „colonie”, „piață de desfacere” și chiar teren de confruntare militară, dar și să ne smintească cu ajutorul nanochipurilor și al vaccinurilor drăcești. Există, în sfârșit, un puternic cult al Statului care trebuie să apere „ființa națională”, tradițiile, familia și „avuția românilor” și, totodată, să dea ajutoare sociale, pensii, salarii, alocații și subvenții.

La noi, acest tip de naționalism mistico-socialist, deși rămâne capabil de o imensă violență, are accente vesele, este însoțit de cântece de voie bună și de manele despre sex, bani și dușmani. Nu este un naționalism germanic, chtonian, grav, este un naționalism de tarla.

Iar politicianul care întruchipează cel mai bine acest naționalism de tarla, cel care, cât a fost la putere, a apăsat pe toate butoanele, de la cultivarea mitului generozității statului protector, la miturile culturale, tradiționalist-ortodoxiste și până la cele agricole, este Liviu Dragnea. În pofida faptului că este un infractor condamnat, Dragnea și-a păstrat atracția politică și admirația susținătorilor.

Numai la o sumară trecere în revistă a opiniilor publicate pe marginea eliberării sale am aflat că, de fapt, condamnarea sa ar fi fost o conspirație occidentală la care au participat americanii, vest-europenii și cozile lor de topor din România, că PSD-ul este un partid de lași și trădători, exact așa cum l-a caracterizat fostul lider la ieșirea din închisoare. Cei care l-au așteptat la poartă i-au cerut să „salveze România”, dar și pensii și alocații. Publicul lui Dragnea este extremist, violent și constant.

Naționalismul de tarla are o relație de simbioză cu fenomenul corupției și de aceea nu își găsește adepți numai în rândurile babelor bisericoase și al tinerilor chinuiți de dracii revoltei „antisistem”, ci și în rândurile unor oameni ceva mai sofisticați, ale funcționarilor de mai mic sau mai înalt rang din marele aparat de stat, ale multor politicieni din aproape toate partidele, nu numai din PSD, dar și din rândurile polițiștilor, ale militarilor, diplomaților și ale complicatelor structuri guvernamentale. Nu luați în seamă tiradele lui Dragnea și ale oamenilor săi fideli din mass-media împotriva SRI și „noii Securități”. Naționalismul de tarla este bine reprezentat în serviciile secrete. Sunt pline aceste servicii de Dragomiri.

Dar și mai bine este reprezentat în Justiție. Nu întâmplător judecătorii din CSM au votat împotriva cererii de apărare a independenței justiției după declarațiile lui Dragnea că ar fi fost deținut politic. Există o armată consistentă de admiratori ai lui Dragnea și ai politicilor sale, oameni din instanțe și inspecția judiciară care urăsc sincer DNA și, în general, orice formă de anticorupție, judecători și procurori pentru care anii 2017-2019 au fost o epocă de aur. Acum mai bine de doi ani, vreo 60 de judecători, președinți și vicepreședinți de tribunale și curți de apel publicau o scrisoare în care se pronunțau contra protestelor magistraților la adresa legilor justiției adoptate de PSD.

Asta înseamnă, convers, că toți acești președinți și vicepreședinți aplaudau cu entuziasm politicile lui Dragnea în domeniul justiției, ceea ce reprezintă o influență colosală. Naționalismul de tarla este un fenomen periculos, o acumulare de spaime, irațional, resentiment și violență reprimată care poate fi oricând exploatată de politicieni populiști și iresponsabili.

Din păcate, este un fenomen stabil care îi va supraviețui lui Dragnea și se va manifesta mult după ce acesta va dispărea din politică și va fi uitat, să sperăm, într-o celulă la Rahova.

Articolul a fost publicat mai întâi în Revista 22

Cristian Câmpeanu
jurnalist și editorialist la Revista 22
ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DIN ACEEAȘI CATEGORIE

- Publicitate -spot_img

ULTIMELE ARTICOLE