Conacul Catargi din Tupilați a fost construit în anul 1842, pe locul unuia mai vechi, de familia marelui logofăt Ștefan Catargiu. Tot ansamblul avea o suprafață totală de 10.400 metri pătrați și mai cuprindea o serie de dependințe (locuințe pentru îngrijitori, grajduri, beciuri și hambare), care erau protejate de un zid de piatră cu turnuri de apărare în colțuri, după modelul fortificațiilor marilor reședințe feudale. În apropierea conacului se află și un stejar secular care, asemenea zidurilor, ar data din perioada de domnie a lui Ștefan cel Mare (1457-1504). Potrivit site-ului monumenteneamt.ro, conacul avea un etaj, fațada sa fiind împărțită de un pavilion vertical cu geamlâc, în două corpuri inegale. În conac se intra printr-o boltă de trăsură cu stâlpi și deschideri în arcadă. Conacul și dependințele făceau parte dintr-un ansamblu arhitectural unitar împreună cu Biserica „Sf. Voievozi” din același sat, care a fost ctitorită în 1811 de același Ștefan Catargiu (1789-1866), și care este, de asemenea, monument istoric, având codul NT-II-m-B-10722.
După 1948, ca urmare a instaurării regimului comunist în România, conacul a fost transformat de stat în sediu de cooperativă agricolă de producție (CAP) și a fost folosit mulți ani la rând fără a i se face lucrări de reparații sau măcar de întreținere. Nefiind îngrijit, conacul a început să se degradeze.
„După răsturnarea regimului comunist, conacul a trecut în administrarea Primăriei Tupilați care nu s-a preocupat de reabilitarea sa, situația sa juridică fiind incertă. De-a lungul timpului, degradarea conacului s-a accentuat, o parte din acoperiș și peretele de est cu plafoanele s-au prăbușit, iar pe clădire și pe ziduri s-au instalat plăcuțe de avertizare: „Atenție! Pericol de prăbușire”. Soluționarea cauzei s-a tărăgănat și abia în iunie 2008, Prefectura a eliberat hotărârea pentru punerea în posesie a conacului cu dependințele acestuia și 35 de hectare de teren din fosta moșie către moștenitorii familiei Strâmbeanu. Deoarece conacul și zidul de incintă se află pe Lista monumentelor istorice, ele nu pot fi demolate sau reconstruite decât cu aviz. În anul 2009, moștenitorii generalului Strâmbeanu au inițiat o serie de demersuri pentru scoaterea monumentului din patrimoniul cultural național, pretextând că nu dispun de bani pentru repararea acestuia, conacul fiind distrus în proporție de 90%”, potrivit site-ului monumenteneamt.ro.
Cerea moștenitorilor de declasare nu a fost aprobată, iar aceștia au început să primească amenzi pentru că nu se îngrijesc de monument. Din acest motiv, moștenitorii generaului Strâmbeanu au decis, în urmă cu aproximativ patru ani, să vândă imobilul unui afacerist local, care se folosea deja de teren pentru a-și ține utilajele agricole. Fermierul Florin Mihălcuț a cumpărat conacul și terenurile din jur și a ridicat niște dependințe necesare activităților agricole, fără a cere vreun aviz de la Direcția pentru Cultură, dat fiind faptul că a intervenit în zona de protecție a monumentului.
Potrivit primarului din comuna Tupilați, Mihălcuț a dorit să reabiliteze conacul în primă fază, dar „s-a speriat” când a auzit ce costuri presupune. „Eu știu că și-a dat interesul pentru a-l reabilita imediat după ce a cumpărat, dar când a auzit ce costuri sunt și ce procedură greoaie, s-a lăsat păgubaș. A vorbit cu un arhitect și i-a cerut mulți bani”, ne-a spus primarul Petru Gherghel.
Totuși, pentru a-și feri proprietatea de ochii lumii, Mihălcuț s-a decis să repare de unul singur poarta de la intrare și să astupe găurile din zidul împrejmuitor. Informațiile despre investiția omului de afaceri au ajuns și la Direcția Județeană pentru Cultură Neamț, care i-a aplicat un avertisment și a cerut proprietarului și Primăriei să sisteze lucrările care au stricat complet specificul porții. Imediat, Primăria a sesizat Poliția, care a deschis un dosar penal pentru distrugere de monument istoric. „Domnul Mihălcuț știa că e monument, dar așa a ales să procedeze. Știu că dosarul a plecat de la Poliție către procurori, dar nu am alte informații eu. El are utilaje acolo, are afaceri, interes mai mare are terenul decât conacul”, a explicat edilul din Tupilați.
În momentul vizitei reporterului IJC la Tupilați, Florin Mihălcuț era plecat din țară în concediu, iar un angajat al său a refuzat să ofere numărul său de telefon. „Au venit în controale și au zis că am stricat aspectul monumentului. Vrea omul să reconstruiască și tot nu e bine. Acum s-au pus și geamuri, parcă văd că iar nu vor fi mulțumiți. Se vede și copacul că e bătrân, nu a mai făcut o frunză de ani de zile, dar nu îl putem tăia, că e lângă monument. Nu e normal”, ne-a spus angajatul. La rugămintea de a ne permite accesul înăuntru pentru a realiza fotografii, acesta a transmis că ar fi mai bine să revenim „săptămânile următoare, ca să fie și domnul Mihălcuț”.
Șefa DJC Neamț spune că nu a mai primit detalii despre stadiul dosarului penal, dar că va efectua din nou o vizită la Tupilați pentru a vedea dacă au mai fost operate modificări asupra monumentului.
„Ne-am sfătuit cu el de multe ori în privința monumentului pe care îl deține, dar se pare că nu înțelege. Aceste persoane nu vor să priceapă că nu pot face orice cu o clădire care are un anumit statut. El consideră doar că este al lui și gata, fără să mai ia în calcul că există o lege pentru astfel de clădiri. Nu s-a pus problema de amendă în cazul dumnealui pentru că ce a făcut acolo este distrugere de monument, nu contravenție, și e deschis dosar penal. Am purtat discuții la Primărie și ni s-a spus că nu s-a consultat cu ei, a făcut de capul lui. De anul trecut are dosarul. Ați văzut ce a făcut acolo? Peste zidul vechi a pus zidărie, arată oribil. A făcut și niște construcții agricole, de la noi nu a luat niciun aviz pentru așa ceva și i-am impus să le demoleze, dar sunt sigură că nu a făcut așa ceva. Voi mai efectua cu siguranță o nouă vizită să văd situația. El speră doar că poate-poate se va dărâma într-o zi construcția, dar este destul de trainică, pentru că se făceau clădiri rezistente atunci”, a spus Rocsana Josanu, director al DJC Neamț.
