Președintele Klaus Iohannis a vizitat recent patru state din Africa, într-un turneu diplomatic care a durat 10 zile, fără însă să ofere și date detaliate despre aceste vizite, astfel încât specialiștii în relații internaționale să poată evalua scopul, miza și eficiența lor. Din cauza comunicării prezidențiale deficitare, Klaus Iohannis a primit în spațiul public eticheta de „președinte turist”.
În acest context, PRESShub a invitat-o la un dialog pe prof. univ. dr. la Facultatea de Istorie a Universității București, Simona Corlan-Ioan, care are o experiență de zece ani de diplomat în Africa.
În lipsa publicării strategiei privind Africa de către Ministerul Afacerilor Externe, fostul diplomat Simona Corlan nu poate evalua eficiența vizitelor prezidențiale din Africa, dar explică de ce acest continent este important „de recuperat” din punct de vedere diplomatic, economic și educațional.
Totodată, Simona Corlan argumentează de ce ar fi important ca șeful statului să ia cu el în vizitele oficiale și oameni de afaceri români, așa cum procedează mulți alți șefi de stat din UE.
PRESShub: Înțeleg că MAE a lucrat recent la o strategie privind interesele României față de continentul african. Ați avut acces la acest document ca să înțelegem mai bine miza vizitelor președintelui Iohannis pe acest continent?
Simona Corlan: Știu că această strategie era în curs de realizare. Acum câteva luni de zile, am vorbit cu colegii din Ministerul de Externe care spuneau că se ocupă de acest document, dar din acel moment și până recent, când am auzit declarația președintelui Iohannis că a fost semnată această strategie, nu am mai primit niciun fel de informație. Nu știu dacă este publică această strategie, nici ce conține ea.
Fără această strategie, nu avem toate elementele ca să analizăm vizitele președintelui?
Nu avem deloc elemente să înțelegem miza turneului african. Este foarte important că președintele s-a dus în Africa. România nu a mai avut vizite prezidențiale pe acest continent din perioada lui Ceaușescu. A fost Iliescu, dar nu în vizită oficială.
O vizită prezidențială arată interesul țării respective pentru acele țări. Vom vede ce va urma după aceaste vizite. Dacă diplomația românească este pregătită să „recucerească” Africa.
Din punct de vedere economic, sunt multe lucruri de făcut. Din punct de vedere diplomatic, avem multe de recuperat, relațiile cu statele africane ne servesc mult în forumurile internaționale, pentru voturile de susținere în acele forumuri.
Mulți din spațiul public au luat în derâdere acest turneu. De ce Africa este importantă în relațiile internaționale?
Africa cel mai important continent pentru economie, pentru că dispune de resurse extraordinare care nu au fost încă exploatate.
Vedeți bine ce se întâmplă: China este acolo, iar dacă nu este prezentă fizic, deși în multe țări este prezentă și fizic, atunci este prezentă Rusia.
De observat ce strategie au, incluzând grupurile Wagner care s-au infiltrat acolo unde statele sunt destabilizate din punct de vedere politic, au creat loviturile de stat pentru a elimina influența fostelor puteri coloniale și să preia ele controlul economic.
Citește și: Africa, această lume uitată
Acest lucru transformă Africa într-un continent foarte periculos?
Periculos în sensul că este sub controlul Rusiei și Chinei. Da, Africa de Vest este în instabilitate politică, dar nu tot continentul african.
Ce resurse ar fi în Africa care să stârnească interesul României?
Nu știu ce resurse ar putea fi în interesul României. Știu doar că există investitori români care au acolo exploatări de minerale rare. Sunt exploatări de aur sau exploatări de fier.
Iar în cele patru state în care președintele Iohannis a fost care ar fi interesele?
În cele patru state, nu știu dacă partea economică a fost cea care a contat. Am văzut întâlniri pe partea de educație. Probabil acesta a fost scopul, să revitalizăm relațiile pe partea de educație.
De ce este important pentru România să revigoreze contactele educaționale? Mai exact, vorbim de studenți africani care vin la studii, așa cum se întâmpla și în perioada lui Nicolae Ceaușescu.
Acești studenți devin factori de influență. Noi într-adevăr am avut astfel de studenți în toată perioada lui Ceaușescu. Am pregătit cadre care ocupă în acest moment funcții foarte importante: miniștri de externe, primari, factori de decizie în ministere.
Toate aceste persoane care au învățat limba română, care s-au impregnat de cultura română, sunt factori de influență.
Inclusiv pentru semnarea unor contracte economice, pot fi factori de influență. Dacă Doamne ferește, un român este răpit în acele state, ei pot deveni, de asemenea, factori de influență.
S-a discutat mult în spațiul public faptul că președintele României nu obișnuiește să ia în aceste vizite și oameni de afaceri. Ar fi bine să încurajăm o astfel de practică, așa cum procedează Germania, Franța?
Sigur că ar trebui să încurajăm o astfel de practică. Dacă în România sunt trei oameni de afaceri interesați de Africa, sau de alte zone pe care președintele le-a vizitat, ar trebui să fie alături de președinte.
Asta am văzut nu numai la Germania sau Franța, am văzut și în cazul Poloniei, când am fost în Africa. Și Cehia practica misiunile economice.
Dacă sunt combinate cu misiunile politice, sunt foarte importante. De obicei, se semnează contracte economice cu prilejul vizitelor oficiale.
Această lipsă de interes pentru mediul de afaceri românesc este mai degrabă o problemă politică?
Diplomația românească nu prea are ce să facă. Oferă informații privind oportunitățile din țările respective. Avem atașați economici la anumite ambasade din Africa și se ocupă exact cu acest lucru. Diplomații români transmit informații în țară despre structurile economice din zonele respective.
Dacă în țară, răspunde cineva la mesajele ambasadelor, asta ține de mediul de afaceri românesc. Problema în cazul nostru este că nu suntem competitivi pe piața africană, care vrea produse ieftine.
Noi nu avem produse ieftine. Acolo este China, cu care nu putem concura.
Noi ce mai putem face este să intrăm pe piața africană împreună cu alte consorții occidentale. După 1990, am pierdut mult și nu mai putem recupera singuri. Dar împreună cu occidentalii, am mai putea să revenim.
Afacerile IT, cele bancare, ar putea merge?
Eu cred că da. Nouă le lipsește o legislație care să îi susțină pe investitorii români. Indiferent ce s-ar întâmpla, să existe o legislație care să îi asigure că își pot recupera măcar o parte din investițiile făcute. Francezii, nemții, englezii au o astfel de legislație, noi nu avem încă.
Despre ce fel de legislație este vorba?
Un fel de asigurare la o bancă în baza căreia ei își pot recupera o parte din investiția de acolo.
Strict în baza comunicatelor prezidențiale publicate în perioada turneului african, cum ați evalua aceste vizite?
Nu pot evalua turneul președintelui, pentru că nu am datele necesare. Am văzut comunicate generale, dar nu ofereau multe detalii. Din punctul meu de vedere, este foarte important că președintele Iohannis s-a văzut cu președinții acelor state.
Este corectă această etichetă din spațiul public pusă lui Klaus Iohannis, președintele turist?
În cazul continentului african, nu cred că putea să aibă vizite mai condensate. Președintele a traversat continentul de pe o coastă pe cealaltă. Totul depinde de scopul pe care vizita l-a avut, iar mie îmi lipsesc date privind acest scop.
Cum poate evalua cetățeanul român dacă politica externă a României este una performantă sau nu? Până la urma, și politica externă se face tot în beneficiul cetățeanului.
Este foarte important ca președintele nostru să meargă în toate zonele lumii, ca România să aibă relații cu toate statele lumii. Asia, Africa, America latină au fost zone abandonate după ’90, nimeni nu s-a mai ocupat de ele. Iar România a pierdut voturile în forumurile internaționale și din cauza acestui lucru.
Faptul că președintele a făcut vizite în aceste zone este bine pentru România. Cetățeanul român ar trebui să înțeleagă că România are nevoie de o politică externă serioasă pe o perioadă lungă, iar acest aspect ne cam lipsește nouă, din păcate. La nivelul statului român, nu există viziune nici măcar pe termen mediu.
Sunt importante aceste vizite, însă ce facem de acum încolo? Dacă nu se mai întâmplă nimic după aceste vizite, nu văd de ce ne-ar folosi.
Strategia de politică externă este făcută de cele mai înalte autorități politice. Dar ar trebui să făcută interdisciplinar, împreună cu decidenții politici, împreună cu oamenii de afaceri, cu universitarii specialiști, cu ONG-urile. Or această tradiție nouă ne lipește.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
„…pe o perioada lunga… noua ne lipseste…”___–-___chiar de la inceput cucoana asta ( specializata in „diplomatie” cu Africa), il cam linge pe iohanis, cum sta bine oricarui trepadus care se stie a face parte din imensa clasa a parazitilor, total nefolositori si total daunatori societatii… Totusi, evidentele o imping sa „transpire” niste realitati, dar -altfel- nici pomeneala sa vina cu un minim remediu, exceptie acela – pres.-edintia – de a se consulta cu indivizi ca ea…Ha si ha! Sigur ca „perioada lunga”( = stabilitate si predictibilitate), NU se poate obtine in atare conjunctura, dupa acest tantalau va veni altul , cu alte „viziuni”, s.a.m.d., pe cand intr-o Monarhie lucrurile au continuitate pe sute sau mii de ani, si asa s-ar fi format si traditia buna dar care ne lipseste si pe care nu o vom avea niciodata , tocmai din cauza indivizilor ca iohan si sustinatori ca aceasta „diplomata”, chiar daca o fac subtil, este foarte diplomatic sa pescuiesti intre ape, nu ?!