Ministrul de Externe britanic, David Lammy (foto), se aștepta să găzduiască astăzi, la Londra, o nouă rundă ministerială de discuții privind pacea în Ucraina, reunind Statele Unite, Ucraina și Europa. Continuând negocierile de săptămâna trecută de la Paris, inițiate de președintele Macron, Londra a vrut să „cimenteze” locul Europei la masa negocierilor, în contextul în care continuă discuțiile directe dintre Statele Unite și Rusia pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Numai că marți seară, secretarul de stat american Marco Rubio a anunțat că nu mai participă, la fel și emisarul special al președintelui american, Steve Witkoff, programat însă să viziteze Rusia săptămâna aceasta. A patra vizită de la începutul mandatului administrației Trump.
Planurile ministrul britanic de externe, comentează The Guardian, au fost torpilate și de un val de informații scurse în presă – aparent din partea SUA și Rusiei – informații care par să promoveze ideea că cele mai importante negocieri sunt cele care au loc direct între Washington și Moscova.
Care ar fi poziția Rusiei, în acest moment?
Marți, Financial Times relata că Moscova ar fi dispus să-și „reducă” pretențiile și să accepte o înghețare a luptelor în lungul actualei linii de front – pentru a permite continuarea negocierilor – în schimbul unei recunoașteri internaționale a anexării peninsulei Crimeea. Anexarea s-a făcut forțat, printr-un simulacru de referendum, în 2014.
Se pare că propunerea ar veni chiar de la președintele rus Vladimir Putin, prezentată în cadrul discuțiilor directe cu Steve Witkoff, emisarul lui Donald Trump.
Asta nu înseamnă că Putin ar fi renunțat la alte pretenții „istorice”, cum ar fi neaderarea Ucrainei la NATO. Rusia ar mai putea solicita și încetarea ajutorului militar occidental pentru Kiev, precum și interzicerea prezenței trupelor occidentale în Ucraina, după un eventual acord de pace.
Oricum, remarcă și BBC, încetarea luptelor în lungul liniei actuale de front – aparent o concesie a Moscovei, ar putea rezulta în apariția unui nou „conflict înghețat” în cele cinci provincii ucrainene din est și sud, cucerite parțial de Rusia în timpul războiului. Ceea ce ar echivala cu un focar constant de tensiuni și un element de destabilizare a regimului de la Kiev.
Semnalele Kremlinului sunt atent calibrate, mai comentează The Guardian, și, aproape sigur, concepute în așa fel încât să-l pună în dificultate pe președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Conducerea Ucrainei a afirmat în repetate rânduri – așa cum a reiterat și Zelenski marți – că nu poate recunoaște legal anexarea Crimeei sau a altor teritorii ocupate de Rusia.
Rusia pare să mizeze însă pe faptul că Ucraina este obosită de război. Dar și pe nerăbdarea președintelui american Donald Trump, frustrat de lipsa progresului în negocierile de pace pe care promitea, în campania electorală, să le încheie „în 24 de ore de la instalarea la Casa Albă”. Au trecut trei luni.
Citește și: Nicușor Dan, unirea cu Republica Moldova și pe cine vrea Chișinăul
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(FOTO: AGERPRES FOTO/EPA)
