Nimeni nu se atinge de plagiatul lui Ciucă. Comisia de Etică de la Universitatea de Apărare nu vrea să verifice teza

Data:

spot_img

Comisia de Etică a Universității Naționale de Apărare nu vrea să verifice teza de doctorat a premierului Nicolae Ciucă, deși nu mai există nici un impiediment legal în acest sens. Anul trecut, când a fost întrebat despre acuzațiile de plagiat, liderul PNL a afirmat că a cerut chiar el ca instituția de învățământ superior militar să analizeze lucrarea și să lămurească oficial problemele.

Timp de un an, teza de doctorat a premierului Nicolae Ciucă nu a putut fi analizată, pentru a se lămuri acuzațiile de plagiat, deoarece toate documentele oficiale au fost luate de procurori de la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP), pentru că a fost deschis un dosar penal în care au fost verificate acuzații priviind încălcarea drepturilor de autor.

Dar, pe 15 martie 2023, dosarul penal a fost închis, pe motiv că faptele s-au prescris. Nicolae Ciucă a devenit doctor în științe militare în 2003, deci în urmă cu 20 de ani, cu teza Dimensiunea angajării armatei României în operațiuni întrunite multinaționale

„Singura consecință a deschiderii dosarului penal pentru o faptă demult prescrisă: instituțiile academice – universitatea la care premierul și-a susținut doctoratul respectiv CNATDCU – s-au aflat în imposibilitatea de a analiza acuzațiile de plagiat și de a da un verdict, întrucât procurorul de caz a ridicat de la sediile celor două instituții întreaga documentație, atât în original cât și în copie”, a explicat Emilia Șercan, jurnalista care a dezvăluit că a găsit cel puțin 42 de pagini plagiate în lucrarea lui Nicolae Ciucă.

Detalii despre acuzațiile de plagiat pot fi citite aici.

Emilia Șercan a menționat că, potrivit surselor din mediul universitate, documentele originale ridicate acum un an de zile de procurori de la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP), au fost deja restituite instituției de învățământ superior. 

„Odată cu restituirea către UNAP a documentelor originale legate de teza lui Nicolae Ciucă, inclusiv teza de doctorat a acestuia, Comisia de Etică a instituției nu mai are niciun impediment în verificarea acuzațiilor de plagiat din lucrarea lucrarea acestuia”, arăta jurnalista specializată în dezvăluirea plagiatelor din mediul academic.

La Bode s-a putut, la Ciucă nu se vrea

„Consider că am realizat lucrarea conform cerinţelor legale existente la acea vreme şi, în consecinţă, am iniţiat solicitarea de verificare a acesteia de către Comisia de etică a UNAp – Instituţia Organizatoare de Studii de Doctorat, în acord cu prevederile legale în vigoare, în spiritul OMEC n.r. 5229/2020 din 17 august 2020”, declara public, anul trecut, Nicolae Ciucă.

Acum, Comisia de Etică a Universității Naționale de Apărare poate să-i îndeplinească cererea și să analizeze teza de doctorat, chiar dacă Consiliul Național de Atestare a Titlurilor Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) nu mai poate face acest lucru ca efect a deciziei Curții Constituționale (CCR), adoptată în iunie 2022. 

Universitățile la care doctoranzii își susțin tezele au în continuare dreptul, chiar în contextul deciziei CCR, de a analiza suspiciunile de plagiat apărute prin sesizări directe sau prin autosesizare, în baza propriilor carte universitare și a regulamentelor de funcționare a comisiilor de etică. 

De altfel, anul acesta, Comisia de Etică a Universității „Babeș-Bolyai” a analizat teza de doctorat a ministrului de Interne Lucian Bode, autosesizându-se după ce tot Emilia Șercan a prezentat dovezi de plagiat în lucrarea acestuia. 

Citește și: Comisia de etică a UBB despre teza de doctorat a lui Lucian Bode: Suspiciunile de plagiat se confirmă în marea lor majoritate

În realitate, însă, acest lucru nu se va întâmpla.

Unul dintre românii care a făcut sesizare, anul trecut, la CNATDCU, prin care cerea analizarea tezei de doctorat a lui Nicolae Ciucă, sesizare blocată suspect în instanță, a urmărit subiectul și anul acesta, după ce dosarul penal s-a închis, a cerut și Universității Naționale de Apărare să verifice lucrarea, din moment ce nu mai există nici un împiediment în acest sens.

Citește și: VIDEO Ce se mai poate face cu plagiatul lui Ciucă. 5 avocați caută soluții

Răspunsul primit de Marian Henzulea arată că lucrarea de doctorat a lui Nicolae Ciucă este un cartof fierbinte, de care nu îndrăznește să se apropie nimeni. Reprezentanții UNAP se ascuns în spatele unor prevederi legale, pentru a nu aborda chestiunea.

„Urmare la sesizarea dumneavoastră, înregistrată la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAp) cu nr. P-4 din 10.04.2023, vă comunicăm următoarele:

– în conformitate cu art. 2 din Regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei de etică universitară din Universitatea Națională de Apărare „Carol I”, aprobat de Senatul universitar prin Hotărârea nr. 67 din 17.02.2021 (ROF CEUNAp), Comisia de etică universitară din Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (CEUNAp) își desfășoară activitatea în baza legislației naționale (Legea 1/2011 și Legea 206/2004) și a Codului de etică și deontologie profesională universitară (parte componentă a Cartei universitare);

– în temeiul prevederilor art. 10, lit. a) și art. 11, alin. (1) din Legea 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare, cu modificările și completările ulterioare, art. 308, alin. (1) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, art. 184 din Carta universitară – Ediție revizuită -, avizată de Ministerul Educației Naționale cu nr. 36555 din 03.09.2019 și aprobată de Senatul universitar prin Hotărârea nr. 88 din 25.09.2019, CEUNAp este abilitată legal de a soluționa sesizări privind abaterile de la etica universitară doar pentru persoane care dețin calitatea de membru al comunității universitare;

– reglementările infralegale (Ordinul MEC nr. 5229/2022, Regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei de etică universitară din Universitatea Națională de Apărare „Carol I”) stabilesc posibilitatea reexaminării/reevaluării unei teze de doctorat numai în limitele prevederilor legale, ținând cont de interpretarea stabilită de Curtea Constituțională a României în jurisprudența sa (Decizia CCR nr. 364/2022, para. 36 și 37), considerentele deciziilor instanței de contencios constituțional fiind obligatorii erga omnes;

orice verificare/reverificare a tezei de doctorat de către CEUNAp este inadmisibilă în raport cu toate argumentele expuse mai sus, precum și în raport de măsurile judiciare dispuse până în prezent de instanțele judecătorești (Sentința nr. 364/2022 pronunțată de către Curtea de Apel București în Dosarul nr. 1057/2022, rămasă definitivă prin Decizia ÎCCJ nr. 226/2023; Sentința nr. 1142/2022 pronunțată de către Curtea de Apel București în Dosarul nr. 2826/2022)”, se arată în răspunsul oferit de Universitatea Națională de Apărare „Carol I”.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Răzvan Chiruță
Răzvan Chiruță
Răzvan Chiruță a fost redactor-șef al PRESShub (presshub.ro), din ianuarie 2022 până în iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al revistei Newsweek România, din 2018 până în 2021, și cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.
2 COMENTARII
  1. am mai spus, pentru o tara cu nivel de trai si sistem de „sanatate” precum in Romania, ridicarea acestei varste, este egala cu genocid, daca acum life-span-ul romanest este de 71 ani( 69, ceva, barbati-73, femei), aceasta este datorat „elitelor ” politice comuniste, armatei, securistilor si popilor( per total, claselor parazite), care traiesc-deobicei- peste 85 ani, si fiecare „trage” dupa sine cate 25-30 de romani MORTI TOTAL PREMATUR, cei mai norocosi abia DACA traiesc cativa ani dupa actuala varsta de pensionare…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Retragerea PSD de la masa negocierilor. Reacțiile liderilor politici

Retragerea PSD de la masa negocierilor. Reacțiile liderilor politici...

Klaus Iohannis: „Este momentul ca fiecare lider să se vadă ca un om de stat, să se așeze la masa discuțiilor”

Klaus Iohannis: „România este importantă, cetățenii români sunt importanți,...

De ce România nu are un proiect de țară | Deutsche Welle

Potrivit ultimelor cercetări sociologice, peste jumătate dintre români cred...