Ordonanţa de urgenţă adoptată miercuri de Guvern pentru sprijinirea refugiaților ucraineni pare să nu fie aplicabilă, iar efectele să nu mai fie controlabile. ONG-urile se tem că aceasta conține o serie de aspecte imposibil de implementat, ceea ce va crea haos în teritoriu.
OUG, în loc să clarifice tot procesul de ajutor acordat refugiaților ucraineni, nu face decât să îngreuneze acest proces și chiar să deturneze o serie de ONG-urile implicate, care vor fi nevoite să se reorienteze spre alte proiecte.
De altfel, Consiliul Economic și Social (CES) a avizat favorabil proiectul pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2022 privind acordarea de sprijin și asistență umanitară de către statul român cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, însă a formulat 11 observații importante, pe care Guvernul trebuia să le modifice.
Refugiații ucraineni, la un pas să fie lăsați fără bani pentru mâncare
În primul rând, proiectul normativ nu conținea măsuri care să clarifice sprijinul acordat persoanelor refugiate din Ucraina cu privire la cheltuielile de hrană.
Există în România, în continuare, persoane refugiate care nu sunt angajabile și nu au nicio sursă de venit – persoane în vârstă sau cu dizabilități, mame singure cu mulți copii, persoane cu boli cronice sau persoane care fac dializă.
CES a atras atenția că toți donatorii internaționali au eliminat cheltuielile de hrană din lista costurilor eligibile pentru 2023, astfel că în acest moment nu există nicio sursă alternativă pentru asigurarea nevoilor cu alimentația acestor oameni.
În plus, familiile cu copii nu pot accesa alocațiile de stat acordate de statul român, ceea ce înseamnă că nici această modalitate de a-și procura hrana nu există.
CES consideră că intenția Guvernului de a încuraja incluziunea socială a refugiaților este una bună, doar că sunt categorii precum cele enumerate care nu pot să se angajeze, așadar sunt în imposibilitatea de a-și obține bani pentru mâncare.
Citește și: Care este adevărul despre deciziile CCR privind pragul la abuzul în serviciu
În forma finală a OUG există această acoperire legală, de a putea deconta în cei 2.000 de lei atât cazarea, cât și hrana. Doar că nivelul chiriilor și utilităților din orașele unde s-au stabilit refugiații depășește adesea suma repectivă, nemairămânând bani și pentru mâncare sau alte nevoi.
În al doilea rând, suma forfetară de 2.000 de lei se acordă nediferențiat, pentru fiecare familie, indiferent de numărul de persoane care o compun.
În cazul în care o familie numeroasă nu poate să-și achite cazarea cu acești bani, cel mai probabil va încerca să obțină mai multe subvenții, fără să-și mai declare statutul familial, iar în final suma plătită de statul român va fi mai mare decât dacă ar aloca bani diferențiat pe număr de membri ai unei familii.
În plus, nu este clar din textul OUG dacă este nevoie de acte justificative pentru decontarea sumei de 2.000 de lei sau nu. Cum nu este limpede ce se va întâmpla după cele patru luni în care se primește acest ajutor, atunci când acest ajutor dispare.
„Familiile şi persoanele singure, beneficiare ale Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului, beneficiază începând cu data de 1 mai 2023, pentru o singură perioadă de maximum 4 luni consecutive, de o sumă forfetară lunară, pentru acoperirea cheltuielilor de cazare și hrană, acordată din bugetul inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă/Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti-Ilfov.
Cuantumul, condițiile și mecanismul de acordare a sumei forfetare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.”
Divergențe pe ajutorul de șomaj pentru refugiați. Nu se știe cum va fi acordat
CES reclamă faptul că nu reiese din text cum se va aloca indemnizația de șomaj pentru refugiați, după cele patru luni în care se primește această sumă de bani, din moment ce nu au contribuit la bugetul de asigurări sociale.
Unde se duc refugiații pentru ajutor de șomaj, pe baza cărei legi va fi acordat, de ce documente este nevoie ?
„După împlinirea perioadei de 4 luni consecutive, persoanele prevăzute la alin. (10) au acces la sistemul asigurărilor pentru şomaj, la măsurile de prevenire a şomajului şi la măsurile pentru stimularea ocupării forţei de muncă, acordate în urma înregistrării la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în condiţiile stabilite pentru cetăţenii români de prevederile Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare.”
Purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru, a declarat la conferința de presă doar că OUG adoptată miercuri „stabileşte posibilitatea de a acorda o sumă forfetară lunară, pentru o singură perioadă de maxim patru luni consecutive, începând cu data de 1 mai 2023, pentru a acoperi cheltuielile cu hrana şi cazarea pe teritoriul României pentru familiile şi persoanele singure care beneficiază de decizia europeană în domeniu”.
Din păcate, această ordonanță de urgență nu lămurește toate aspectele, urmând ca o altă hotărâre de guvern să vină cu precizările de rigoare.
Nici de această dată, Guvernul nu a reușit să aprobe un singur act normativ, care să reglemeteze situația în detaliu, deși nu este o problemă apărută peste noapte care să fi luat Executivul prin surprindere.
Încă o OUG să lămurească ce se putea face de prima dată
Dan Cărbunaru a declarat că prin viitoarea hotărâre de Guvern suma forfetară va fi acordată „numai dacă şi în măsura în care beneficiarul va face dovada încadrării în muncă sau a înscrierii minorilor în unităţile de învăţământ”. În acest fel, spune Cărbunaru, este stimulată integrarea refugiaților în România.
„Stabilirea posibilităţii acordării unei sume forfetare lunare, pentru o singură perioadă de maximum patru luni consecutive, începând cu data de 1 mai 2023, în vederea acoperirii cheltuielilor cu hrana şi cazarea pe teritoriul României pentru familiile şi persoanele singure, beneficiare ale Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului din 4 martie 2022 de constatare a existenţei unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina în înţelesul articolului 5 din Directiva 2001/55/CE şi având drept efect introducerea unei protecţii temporare”.
Așadar, ordonața de urgență este motivată de Guvern prin nevoia de a simplifica și lămuri toate aspectele legate de refugiați „luând în considerare faptul că modalitatea actuală de sprijin prin decontarea sumelor pentru cazarea străinilor prezintă carențe, fiind identificate riscuri de eludare a legii și, implicit, de creare a unor premise prin care scopul urmărit de statul român pe problematica acordării unor măsuri de ajutor în ceea ce privește străinii sau apatrizii aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina aflați pe teritoriul României, să nu fie atins”.
Doar că prin această ordonanță care trebuia să fie clară, simplă, ușor de aplicat, Guvernul lasă loc de alte portițe, de alte interpretări și eludări, și de multe întrebări fără răspuns.
În România există în acest moment în jur de 110.000 de ucraineni, dintre care doar 5.007 au locuri de muncă.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
[…] Articolul integral pe acest subiect, în PRESShub. […]
[…] Citește și: Noile reguli prin care statul îi ajută pe refugiații ucraineni îi vor lăsa pe ace… […]