O judecătoare de la instanța supremă a stabilit că orice organizație poate face plângere împotriva unei soluții de clasare dată de un procuror, chiar dacă nu i s-a adus „atingere intereselor legitime”.
Decizia a fost dată de judecătoarea Adriana Ispas de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) în dosarul magistraților Cristian Ardelean, Ciprian Man, Crina Muntean și Adrian Muntean care au primit o soluție de clasare în urma plângerii depuse de asociația europarlamentarului Cristian Terheș.
Pe 25 august 2023, prin decizia procurorului şef adjunct al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului General, s-a respins, ca neîntemeiată, plângerea formulată de Romanian Community Coalition, prin reprezentant Cristian Terheș, împotriva ordonanței de clasare din iunie 2023.
În septembrie 2023, asociația lui Terheș s-a adresat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) și a făcut plângere împotriva ordonanţei de clasare, solicitând trimiterea cauzei la procuror în vederea reluării şi completării urmării penale.
Ce susține Terheș
În susţinerea plângerii, Terheș susținea că procurorul a încălcat dreptul la o anchetă efectivă, urmărirea penală fiind incompletă cu privire la infracțiunile de șantaj, cercetare abuzivă, abuz în serviciu etc. În prealabil, asociația lui Terheș a depus o plângere penală împotriva magistraților de la Oradea, în baza unei înregistrări care a fost difuzată public de Antena3, înregistrare care nu avea legătură cu ONG-ul lui Terheș.
În loc să respingă cererea, instanța supremă a ales să retrimită dosarul la procurori pentru continuarea cercetărilor.
Consecințe imediate
Acesta este un precedent interesant. De exemplu, orice organizație neguvernamentală afiliată unui partid politic sau unui candidat la alegeri poate cere urmărirea penală a unui procuror care l-a anchetat pe respectivul candidat. Sau, un ONG condus de un om politic, cum e cazul lui Terheș, poate cere în instanță anchetarea unui opozant politic în baza unei simple cereri.
Judecătoarea Ispas a considerat că a Romanian Community Coalition are calitatea de persoană vătămată în urma difuzării respectivei înregistrări de la DNA Oradea, deși asociația nu era pomenită în discuțiile de acolo.
În plus, Ispas susține că interesele legitime ale asociației lui Terheș, chiar dacă este înființată în Statele Unite, au fost vătămate, ea putând ataca soluţiile de clasare dispuse de procurorii din România. „Romanian Community Coalition este „Coaliţia românilor pentru combaterea corupţiei”, organizaţie înfiinţată în anul 2014 de către români din Statele Unite, înregistrată în statul California cu scopul de a sprijini statul de drept, consolidarea democraţiei, lupta împotriva corupţiei, independenţa justiţiei şi respectarea drepturilor omului din România;
Ca atare, (…) este justificat interesul petentei atât pentru sesizarea faptelor de imixtiune în actul de justiţie cât şi în modul de sancţionare a acestora. În concluzie, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi constată că petenta Romanian Community Coalition are calitatea procesuală activă de a ataca soluţia de clasare dispusă de procuror”, se arată în decizia ÎCCJ.
Primul pe listă
Potrivit judecătoarei Ispas, orice publicație care se declară independentă poate ataca orice soluție de clasare a procurorilor pe motiv că apără statul de drept și promovează democrația.
Cristian Terheș a candidat pe primul loc la alegerile europarlamentare din postura de președinte al Partidului Național Conservator Român care a făcut alianță cu AUR.
Recent, Terheș a anunțat că va candida la alegerile prezidențiale și că a rupt înțelegerea cu AUR, imediat după ce și-a asigurat un nou mandat de europarlamentar. George Simion, președintele AUR, nu a explicat încă cine sau ce l-a determinat să-l nominalizeze pe Terheș pe primul loc la alegerile pentru Parlamentul European.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
