Noul Institut de Cercetări Avansate de Mediu: observarea pământului, informatică, teledetecție. Din grupul de cercetători face parte reșițeanul Marian Neagul.
Acesta lucrează într-un domeniu de nișă, abstract, despre care majoritatea oamenilor nu știu mare lucru.
Firește, nu e la îndemâna oricui informația privind cercetarea legată de spațiu prin teledetecție, mai precis măsurarea pământului cu ajutorul datelor din satelit, din spectrul vizibil, invizibil (infraroșu) sau radar.
Toate acestea au aplicații imediate în agricultură, planificare urbană, gestionarea efectelor generate de schimbările climatice, insule de căldură și multe altele.
Face parte din grupul de cercetători de la Institutul de Cercetări Avansate de Mediu
Face parte din grupul de cercetători care activează la ICAM, recent înființatul Institut de Cercetări Avansate de Mediu, existent în cadrul Universității de Vest din Timișoara.
Activitatea de cercetare este finanțată cu predilecție de Agenția Spațială Europeană, Comisia Europeană și Guvernul României.
Citește și: De ce vrea Viktor Orban să luăm pastila roșie?
Suplimentar, este lector, predă unele discipline din zona IT, rețele de calculatoare, specializarea sa de bază.
„Sunt oarecum un intrus în lumea acesta care mai degrabă aparține celor care se ocupă de geografie, biologie, geomatică, «de procesarea semnalelor»… Domeniul se numește «geospațial» și suntem o mână de oameni în acest moment aici, din mai multe domenii, cu colaboratori din mediul privat, organizații românești din mediul public, (Agenția Spațială Română), UPB, USAMV, Administrația Națională de Meteorologie, doar ca să menționăm câteva.”
„Un prim proiect a fost dezvoltat cu Agenția Spațială Română”
„Avem un prim «cub de date» geospațiale pentru această zonă a Europei, un prim proiect dezvoltat cu Agenția Spațială Română, cu care am aplicat deja pentru finanțare și spre bucuria noastră am și câștigat!
Sunt informații utile pe care noi le-am folosit în mai multe direcții. Spre exemplu din satelit poți să vezi ce este într-o parcelă, dacă e rapiță, porumb, sorg, grâu sau altceva, astfel putem să clasificăm culturile… Putem face monitorizarea pădurilor, avem situația defrișărilor, etc.
Acestea sunt date ce privesc strict comunitatea. Și mai sunt și alte lucruri mai specializate, legate de realizarea unei replici digitale a României, din perspectiva spațiului.
Toate aceste cercetări spațiale oferă posibilitatea observării, (de exemplu) a unor alunecări de teren, dar există și alte oportunități.”
Continuarea în Express de Banat
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(sursa foto: expressdebanat.ro)