Noul program Rabla, prin care se oferă fiecărui proprietar de maşină mai veche de 15 ani, suma de 3.000 de lei dacă îşi casează maşina, e ca şi inaplicabil în majoritatea comunelor şi oraşelor mici din România.
Potrivit Administraţiei Fondului de Mediu (AFM), proprietarii de maşini mai vechi de 15 ani, cu norma de poluare euro 3 sau mai mici, vor primi aceşti 3.000 de lei, la casarea maşinii, din două surse: una ar fi AFM însăşi, care va contribui cu 1.500 de lei, iar a doua ar fi unitatea administrativ-teritorială (UAT) unde îşi are domiciliul fiecare posesor de rablă care va merge la casat.
Pe hârtie, proiectul sună bine, generos chiar, şi util pentru mediul ambiant. El a fost deja aplicat, de acum 2-3 ani, de municipalitatea din Sfântu-Gheorghe, judeţul Covasna, şi a dat rezultate.
De unde bani pentru rable, la ţară?
În practică, însă, în majoritatea localităţilor din mediul rural, dar şi în unele oraşe, programul va fi inaplicabil. Explicaţiile sunt mai multe, punctăm aici doar două: în bugetele pentru anul în curs nu există sume prevăzute pentru acest program nicăieri în ţară. Edilii se pot lesne prevala de acest lucru pentru a nu scoate bani din vistierie.
A doua explicaţie, cea mai dureroasă: multe unităţi-administrativ teritoriale (în speţă, comune) nu au de unde să plătească aceşti bani, pentru că bugetele lor sunt într-atât de firave încât abia acoperă plata lefurile angajaţilor Primăriei şi facturile la utilităţi ale sediului.
Din cele 95 de comune câte numără judeţul Argeş, cel puţin două treimi sunt în această situaţie. Nici vorbă ca primarii de acolo să poată aloca vreun leu pentru noul program Rabla. Vom vedea realitatea luna viitoare, când va demara programul.
Alte nouă comune, despre care am scris în urmă cu trei ani (aici) nu pot acoperi, din venituri proprii, nici măcar salariile angajaţilor Primăriei: Cocu, Cotmeana, Priboieni, Beleţi-Negreşti, Dobreşti, Boţeşti, Vultureşti, Hârtieşti şi Boteni erau, în 2019, în această situaţie. La fel e şi acum.
Situaţia aceasta nu e specifică doar judeţului Argeş, ci tuturor judeţelor României şi ea se explică prin faptul că ţara funcţionează, din punct de vedere administrativ-teritorial, după o lege de organizare de pe vremea lui Ceauşescu.
Despre o reformă care să aducă lucrurile în secolul XXI, din acest punct de vedere, s-a tot discutat, însă, de făcut nu s-a făcut nimic, titrează ARGEȘUL ONLINE.
sursa foto – AUTOMARKET.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
