23. Acesta pare doar un număr. Pentru cei direct vizați va rămâne valoarea netă a personalului angajat la Spitalul Județean de Urgență Deva pe care sistemul medical a experimentat COVID-19.
Un simplu telefon al șefului de secție și un DA, fără șovăire, a unor angajate disciplinate a reprezentat începutul calvarului. Ce nu s-a văzut dincolo de „costumele de cosmonaut”?! Ce a însemnat punerea în operă a unui act medical, pipăit la firul ierbii, și făcut după instinctele profesionale? Fără coordonarea unui medic.
Povestea de viață, desprinsă parcă dintr-o altă… viață a uneia dintre asistentele care a intrat în prima tură după carantinarea unității medicale de la Deva.
31 martie 20.20 sau începutul unei noi vieți
Șefii de la trei secții ale Spitalului Județean de Urgență Deva – Psihiatrie, Recuperare și Dermatologie – au sunat mobilizarea. Au făcut-o la propriu, prin intermediul unui telefon, fără vreun ordin de serviciu sau o discuție pregătitoare. Și-au trimis „soldații” pe frontul COVID-19 și ei au rămas în zona de siguranță. În afara spitalului.
„Nu am văzut în viața mea un combinezon. Nu mi-a arătat nimeni cum să-l îmbrac. A existat timp suficient de la apariția virusului până la ziua sacrificării noastre. Nu a interesat pe nimeni. Am căutat pe Youtube filmulețe să mă documentez despre ce e vorba, pentru că mă așteptam să ne ia ca din oală. Cum de altfel s-a și întâmplat”
Eva Cherecheș, asistent medical Deva
În data de 31 martie, ora 24, o echipă formată din 23 de asistenți medicali a intrat pe Secția Oncologie. Locul unde existau pacienți carantinați. Era secția care rămăsese fără personal medical din cauza îmbolnăvirilor în masă de aici.
„Până în ultimul moment am fost convinsă că ne va aștepta cineva la poartă, măcar, să ne preia. Nu știu ce a fost în capul meu. Clar am fost dominată de latura emoțională. Fetele de la Interne care erau prinse în spital ne spuneau că nu mai pot. Nu mai fac față. De viața noastră a tuturor a dispus un OM. Unul care nu știe că a fi șef înseamnă o mare responsabilitate, nu numai drepturi. Coordonarea se face în condiții de securitate și normalitate chiar dacă era o situație excepțională. Dacă nu intram, pacienții rămâneau singuri”, declarat Eva Cherecheș.
Ordinea selectării soldaților a avut o singură logică. Una alfabetică. Nu a existat vreun criteriu de competențe, specifice cazuisticii medicale sau a particularității momentului. În ordine alfabetică, înolonarea.
„Aducerea noastră (la serviciu, în spital carantinat – n.r.) a fost haotică. Nu am avut decizie de delegare. Am fost trimiși pur și simplu telefonic. Nimeni nu ne-a pregătit, nu ne-a antrenat. Eu nu am învățat la Liceul sanitar, în urmă cu 30 de ani, un cod de conduită în asemenea condiții. Îmi iubesc meseria și mă lupt pentru ea și asta pentru că mi-o înțeleg.
Rolul meu ca asistent medical este să empatizez cu pacientul dincolo de răceala unui act medical la patul bolnavului. Noi suntem liantul între medic și pacient. Asta știu eu, asta fac eu. Mie trebuie să mi se reflecte activitatea în sănătatea bolnavului, la el la pat, nu în confortul medicului”, a declarat, pentru Gazeta de dimineață, asistentul medical – număr de înmatriculare în “Batalionul disciplinar numărul 23”, Eva Cherecheș.
Intrarea în focar a fost un șoc, de la momentul ajungerii la spital, până la momentul final, când pentru cele mai multe asistente a însemnat adjudecarea posturii de pacient. Pe rând, acestea au devenit pacienți COVID.
„E o prostie. Nu suntem eroi în halate albe. Ce e asta? Nu ești erou în halate albe tu, medic sau asistent. Pentru asta te-ai pregătit să fii cadru medical. Dar nu am vrut să fim nici voluntari. Și nouă trebuie să ni se respecte dreptul la viață, la sănătate. Cum să salvăm vieți dacă pe noi ne-au expus așa? A, și atunci cum să nu fim noi vehicul pentru virus? Am supraviețuit unor condiții total improprii. Inumane. Pentru care trebuie să dea cineva socoteală.”
Eva Cherecheș
„A fost o situație deosebită acolo (la Oncologie – n.r.). O secție cu probleme deosebite. Toți medicii erau carantinați sau bolnavi. Stăteam 12 ore în combinezoane. Nu aveam circuite deloc. Nu aveam medic coordonator. Am decis actul medical după ce aveam în fișele pacientului. Ne dezechipam în fața spitalului. Am fost învățate, vă rog să vedeți ghilimele, de juristul spitalului cum trebuie să ne echipăm”, povestește și acum încărcată emoțional Eva Cherecheș.
14 zile, cu rucsacii de acasă ca și cum ar fi venit într-o tabără școlară, personalul medical repartizat pe Oncologie a locuit în saloanele de la Oftalmologie. Acolo, la etajul al șaptelea al unității medicale. Acolo au dormit. Acolo au mâncat. Acolo s-au spălat. Acolo s-au gospodărit.
Da, gospodărit. Și tot la propriu. Totul sub sabia la vedere a riscului contaminării. Nu exista nici cel mai mic circuit realizat. Dormeau la grămadă, câte șapte întrun salon. Aveau baie comună. Au avut la dispoziție saloanele așa cum au fost lăsate de pacienți. Saltelele clasice din patul de spital, condițiile în care erau depuși, pe vreme de pace, și pacienții.
Doar că acei pacienți erau oarecum protejați de vreo îmbolnăvire surpriză, fiindcă erau sub o schemă de tratament. Soldații în halate albe nu luau niciun fel de schemă medicamentoasă.
După o zi de muncă efectivă în focar, asistentele și-au dat seama că în realitate se află într-un mare pericol
După numai două zile, în 2 aprilie, prima infirmieră a și fost trântită de noul virus. Activitatea a continuat. Nu a fost nicio anchetă epidemiologică. Ce contact direct? Deși stăteau nas în nas. Cu toate că nici măcar infirmiera nu era asimptomatică. Acuza stări febrile. Între timp și fetele de la Interne erau secerate, pe rând, de COVID.
„Într-un cuvânt am fost trimise ca vitele la târgul de vite. CAP-ul este superior ca organizare față de ce am trăit noi. Ca să înțelegeți. În perioada 29 martie – 9 aprilie nu s-a ridicat deloc gunoiul de la spital. Niciun fel de gunoi. Acolo lângă gunoaie noi ne dezbrăcam. Nu am fost testate la intrarea în spital. Primele teste ni s-au făcut după ce am insistat noi de nu au mai avut ce face”, mai povestește asistenta.
Haosul organizatoric a fost oarecum așezat după detașarea echipei militare la Deva. Durerea din vocea asistentei care a contractat virusul este una care nu poate fi transferată prin puterea cuvintelor. Eva Cherecheș s-a îmbolnăvit de coronavirus la câteva zile după ieșirea din tură. Asta deși primele teste i-au ieșit negative.
Medicul care a fost de gardă în Secția Interne pe toată perioada carantinării mai sus menționate a fost doctor Avram și în secția Contagioase doctor Oniciuc și doctor Petcu. Cu ele am colaborat medical pentru pacienții din Oncologie. Ulterior au mai întrat în Interne tot în perioada de carantină doctor Kinga Vasile, doctor Ciotloș, pneumolog. Vă rog să îi consemnati pe acești oameni. Și bineînțeles medicii de pe ATI – Eva Cherecheș
„Fiecare dintre noi și-a trăit într-un alt fel drama. E trist, e dezamăgitor că niște nemernici care au stat acasă au dispus cu atâta ușurință de viețile noastre. Și noi, pentru că suntem prea implicate emoțional în meseria asta, am acceptat așa ușor. Consecințele îmbolnăvirii le vom vedea pe parcurs. Oricum nu vom mai fi la fel. Nici psihologic, nici fizic. Nicicum. Noi trăim o altă viață acum. Și nu, nu mai suport să aud eroii în halate albe.
Care eroi? Cei care stăteau 20 de minute în combinezoane și nu se atingeau de nimic? Au făcut școală (medicii – n.r.), e adevărat. Și noi. Să fie plătiți pentru școala lor. Dar asta în concordanță cu activitatea și eficiența activității lor.
Unde e pacientul în schema asta? Și eu puteam să fac facultate. Am o mulțime de cursuri. Nu am vrut. Sunt capabilă. Aici mă regăsesc, în meseria mea, la patul pacientului. Și nu sunt robotul care face tratamentul și pleacă. Îmi cunosc fiecare pacient în parte”, spune apăsat Eva Cherecheș, care după terminarea celor 14 zile de activitate a devenit pacientul colegilor ei din spital.
Acum, în iunie, viața pare să continue. Doar pare pentru că nu mai e nimic la fel. Pentru unii. Pentru cei care au învățat ceva. Activitatea de la Spitalul Județean de Urgență Deva continuă acum.
Despre redacția informală #CovRoMd
Rețeaua informală #CovRoMd cuprinde 27 de publicații de nivel local, regional, național, reprezentate de PressHub: Express de Banat (Caraș-Severin, Timiș), Mesagerul de Sibiu (Sibiu), Monitorul de Cluj (Cluj), Alba24.ro(Alba, Cluj, Hunedoara, Maramureș, Sibiu, Timiș), Gazeta de Dimineață (Hunedoara), Argeșul Online (Argeș), Epoch Times Romania (național),Monitorul de Botoșani (Botoșani), Oradea Press (Bihor), eBihoreanul(Bihor), Átlátszó Erdély (Harghita, Covasna, Cluj, Bihor, Satu Mare, Mureș), Revista 22 (national level), Zi de Zi (Mureș), Jurnalul Văii Jiului (Hunedoara), Arad24.net (Arad), Banatul Azi (Timiș, Arad, Caraș-Severin), inRoman.ro (Neamț), Resita.ro(Caraș-Severin), Liber în Teleorman (Teleorman), Info Sud-Est(Tulcea, Constanța), Jurnalul de Argeș (Argeș), Crișana (Bihor), Transilvania Reporter (Bistrița-Năsăud, Cluj, Bihor, Satu Mare, Maramureș, Sălaj), Gazeta de Sud (Dolj, Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Olt), Viața Liberă (Galați), Ziarul de Iași (Iași) și Vrancea24 (Vrancea).
La nivel european, rețeaua include partenerul EURACTIV.ro (parte a rețelei pan-europene EURACTIV, prezentă în 14 țări, cu sediul central la Bruxelles), la nivelul Republicii Moldova, report.md, și, la nivelul unei comunități de 5,6M de utilizatori în România și 1M în diaspora românească, HotNews.ro, prin platforma de dezbateri interactive, LIVE VIDEO #deladistanță.
