Un grup de Facebook a devenit o veritabilă bursă pentru racolarea tinerelor din România, Republica Moldova sau Ucraina pentru a deveni mame surogat. Grupul funcţionează fără a fi deranjat de autorităţi, care sunt impasibile cu privire la faptul că aceasta ar putea fi o metodă folosită de reţelele de trafic de persoane.
Tinerele sunt tentate cu sume de bani generoase însă nu îşi primesc niciodată recompensa promisă, ci doar sunt amăgite şi prinse într-o situaţie fără întoarcere.
„Cauți o mamă surogat?
Ai nevoie de spermă sau ovule de la donator? Vrei să devii mamă surogat sau donator?
Cauți informații despre adopție?
Luați în considerare tratamentul de fertilitate în Ucraina sau Europa? Bun venit în grupul nostru, unde căutăm posibile soluții!”, este mesajul postat în descrierea grupului de Facebook „Mamă purtătoare, mamă de surogat, mamele-surogat”, care are deja peste 600 de membri.
Rețea de mame surogat, destructurat în Grecia
Grupul de Facebook funcţionează ca o „bursă” unde cumpărătorii şi tinerele care îşi oferă serviciile se întâlnesc. În spate este însă o metodă de racolare folosită de reţelele de trafic de persoane.
În urmă cu două săptămâni, 30 de tinere din România, Ucraina, Moldova, Albania, Bulgaria și Georgia au fost identificate în Creta ca fiind traficate în scopul exploatării pentru prelevare de ovule și ca mamă surogat, multe fiind deja însărcinate, iar unele se aflau în ultimele săptămâni de sarcină.
Conform unui comunicat ECLER, un medic ginecolog, cunoscut în comunitatea orașului Chania din Creta, este „creierul” unei rețele de trafic de bebeluşi ce a fost destructurată în aceste zile de poliția greacă.
Citește și: Mame surogat din România exploatate în Grecia. Rețeaua destructurată
Potrivit informațiilor obținute de protothema.gr, bărbatul de 73 de ani, care este reprezentantul legal al unei clinici de fertilitate, ar fi înființat, în colaborare cu angajații de la centrul pe care îl conducea, un „paravan” pentru vânzarea și comercializarea bebelușilor, cu prețuri de vânzare variind între 70.000 și 120.000 euro pentru un copil.
Lista de clienți includea cupluri fără copii, cupluri de homosexuali sau bărbați singuri care doreau să devină părinți.
Astfel, cei care doreau să-și cumpere un copil încheiau contracte fictive de conviețuire cu femeile folosite de rețea ca mame surogat, urmând să se despartă după ce femeile nășteau copiii și îi predau celor interesați. În acest fel și pe baza unor documente false, încercau apoi să facă acte legale copiilor fără a intra în vizorul autorităților.
Grupul de Facebook „Mamă purtătoare, mamă de surogat, mamele-surogat” funcţionează, practic, exact care reţeaua descrisă mai sus.
„Doresc să fiu mamă surogat contra cost pentru suma de 15.000€”
„Buna , doresc să fiu mama surogat contra cost pentru suma de 15.000€ , sunt mamă a unei fetițe de 2 ani perfect sănătoasă, am vârsta de 20 de ani!”, scrie Denisa A., pe grup, în data de 22 august.
La scurtă vreme este şi anunţată printr-un comentariu că are un mesaj în privat.
O altă persoană, sub anonimat, anunţă că este în căutarea unei mame surogat şi că poate oferi 17.000 lei. Alţi membri o ceartă în comentarii, arătând că suma e prea mică.
În schimb, tot sub protecţia anonimatului, o tânără cere 35.000 euro.
Un mesaj mai vechi aduce în discuţie o locaţie care a ajuns în atenţia autorităţilor recent, adică Grecia: „Bună seara! Caut mamă purtătoare pentru Grecia. Ofer seriozitate și totul este legal. Detalii în privat. Mulțumesc”.
Mai departe, autorul anunţului detalii despre o clinică „dintre cele mai bune şi mai cunoscute”.
Este vorba chiar de acea parte a reţelei destructurate, acum două săptămâni, de autorităţile elene (https://www.facebook.com/mediterraneanfertility).
„Mediterranean Fertility Institute pe insula Creta in Chania dintre cele mai bune și cunoscute clinici din Grecia”, asigură aceasta.
Paravan pentru traficul de persoane
Silvia Tăbuşcă, expert în prevenirea traficului de persoane, spune că de cele mai multe ori victimele sunt racoltate pentru prelevarea de ovule, iar ulterior sunt atrase în a deveni mame surogat. Li se promit sume mari de bani, însă în cel mai bun caz primesc doar o sumă foarte mică.
„Adesea, recrutarea pentru exploatare se face cu promisiuni false de câștiguri mari și rapide, fără detalii despre modalitatea de câștig.
Acesta ar trebui să fie, pentru fiecare român, un indicator de exploatare. Și în cazul exploatării pentru prelevare de ovocite și mame surogat, promisiunile sunt de câștiguri mari și rapide.
Se menționează că recoltarea de ovocite este o procedura simplă care este plătită cu câteva mii de euro.
Din păcate aceste sume nu se plătesc după recoltare, menționându-se că ovocitele persoanei respective nu sunt bune, s-au spart la recoltare sau alte motive care să justifice neplata sumelor promise.
Apoi, persoanei exploatate prin recoltarea ovocitelor i se propune să câștige mai mulți bani ca mama surogat și va primi imediat un avans de câteva mii de euro, practic banii promiși pentru recoltarea ovocitelor care deja a avut loc”, explică Silvia Tăbuşcă.
În unele cazuri, tinerele reuşesc să convingă familia al cărui copil l-au purtat în pântece să le dea banii restanţi.
„Multe femei acceptă, și la fel că în procedura precedentă, nu își primesc decât o parte din banii promiși, în general cei oferiți în primele luni de sarcina, cele în care sarcina poate fi întreruptă. Apoi, promisiunea este că vor avea restul banilor după naștere, dar nu îi mai primesc niciodată.
Uneori îi solicită de la părinții copilului pe care l-au născut și pot primi o parte din bani de la aceștia, dar nu de la traficanți, care urmăresc maximizarea profitului cu orice preț”, a mai precizat reprezentantul ECLER – Centrul European pentru Educație și Cercetare Juridică.
Silvia Tăbușcă a adăugat că grupări infracționale în acest domeniu activează în România de peste 20 de ani.
„Destinațiile principale sunt Grecia și Cipru. Din păcate, România are multe victime și în acest domeniu de exploatare
ECLER are informații că au existat în trecut destinații pentru prelevare ilegală de organe, celule și țesuturi în Africa și Turcia unde românii au fost victime ale traficului”, a conchis Silvia Tăbuşcă.
Agenţia Împotriva Traficului de Persoane: „Nu există informaţii referitoare la fenomenul mamelor surogat și legătura sau asocierea cu infracțiunea de trafic de persoane”
La nivelul autorităţilor din România care au atribuţii şi ar trebui să acţioneze pentru a stopa astfel de recrutări situaţia este relaxată. Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP) spune într-un răspuns pentru PRESShub că „până la acest moment, la nivelul ANITP nu există informaţii referitoare la fenomenul mamelor surogat și legătura sau asocierea cu infracțiunea de trafic de persoane”.
„Periodic, Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane realizează studii si rapoarte privind situația și dinamica traficului de persoane. Aceste informatii sunt disponibile pe site ul instituției noastre la urmatoarele link uri: https://anitp.mai.gov.ro/subiectele/cercetare/analize/ ; https://anitp.mai.gov.ro/subiectele/cercetare/rapoarte-anuale/.
În prezent, la nivelul structurilor responsabile din cadrul A.N.I.T.P. are loc procesarea și analizarea datelor relaționate populației de victime ale traficului de persoane înregistrate în primul semestru al anului 2023, situație care urmează a fi disponibilă în a doua jumătate a lunii septembrie”, se mai arată în răspuns furnizat de ANITP.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Articol publicat în Campania Națională de Conștientizare în privința Traficului de Persoane, derulată de Freedom House România în cadrul proiectului Stop-AT.
Foto sus: Pexels.com
