O fundație cumpără păduri virgine în România, din banii donatorilor din străinătate, pentru a le salva.
„Trebuie să fie un proiect ambițios de conservare”, le-a spus Hansjörg Wyss, unul dintre cei mai importanți filantropi de mediu din lume, lui Christoph și Barbara Promberger, promotorii Fundației Conservation Carpathia, ca o condiție pentru a finanța achiziția de terenuri în România, o țară care conține astăzi 65% din pădurile virgine ale Europei, scrie El Pais.
O fundație cumpără păduri virgine pentru un „Yellowstone european” în România
Scopul este de a crea „Yellowstone-ul european”, așa cum l-a descris cel mai mare donator al inițiativei, după ce a survolat cu un elicopter uriașa întindere a Munților Făgăraș, situată în sudul extrem al lanțului carpatic.
Până în prezent, fundația a cumpărat deja 27.027 de hectare în această regiune încă sălbatică, dar obiectivul este de a crea o zonă protejată gigantică de 200.000 de hectare, o suprafață aproximativ echivalentă cu Parcul Național North Cascades din Washington.
Această zonă a Transilvaniei găzduiește unul dintre cele mai importante ecosisteme sălbatice din Europa. Lupii și urșii bruni – dintre aceștia din urmă există peste 5.000 în țară -, linxul și castorii umblă liberi pe versanții împăduriți ai Munților Făgăraș, cei mai înalți din Carpații Meridionali.
În urmă cu câțiva ani, 80 de zimbri au fost reintroduși, la două secole de la dispariția lor din aceste teritorii, printr-un program derulat de Fundația Conservation Carpathia.
Citește și Cum s-a pregătit România pentru energiile viitorului: are un aport redus la nivel european
Inițiativă împotriva tăierilor ilegale de păduri
Totul a început la mijlocul anilor 2000, când familia Prombergers a observat tăierile ilegale de păduri care încă se mai făceau în pădurile din România, stimulate de restituirea pădurilor către foștii proprietari din perioada pre-comunistă.
Defrișările ilegale s-au extins chiar și în parcurile protejate de stat, cum ar fi Piatra Craiului , unul dintre cele mai populare din țară datorită varietății imense de floră și faună.
„Doar dacă cineva cumpără aceste păduri și le plasează în mâini private le putem salva, cel puțin până când statul își dă seama de importanța păstrării lor”, a lăsat să scape în glumă directorul unui parc național”, spune Barbara Promberger.
În acel moment, biologul austriac și soțul ei, Cristoph, un silvicultor german, au pornit în căutarea unor filantropi și conservaționiști care să strângă fonduri pentru a cumpăra suprafețe mari de pădure pentru a stopa defrișările și, în același timp, pentru a promova ecoturismul în sprijinul comunităților locale, arată El Pais.
„Acest parc național trebuie să servească la protejarea naturii, dar și la dezvoltarea economică a zonelor implicate”, spune Barbara, care locuiește de 30 de ani într-un mic sat din provincia Brașov.
Ca model de conservare, s-au inspirat din proiectul Tompkins, lansat în anii 1990 pentru refacerea habitatelor din sudul Chile și Argentina, dar și din Parcul Național Pădurea Bavareză.
Citește și Nu toți antreprenorii români înțeleg importanța tranziției la energia verde
Colaborarea fundație – săteni
Cele 27.027 de hectare pe care le-au achiziționat până în prezent au fost incluse în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine din România, pentru a le proteja pe termen nelimitat.
De asemenea, fundația a reîmpădurit aproape 2.000 de hectare și a replantat peste patru milioane de arbori tineri, cum ar fi fagul, molidul și arțarul.
În prezent, România are peste șase milioane de hectare de pădure, din care o proporție semnificativă este liberă de așezări umane. Dar tăierile ilegale de păduri au făcut deja ravagii pe suprafețe vaste.
Din acest motiv, pădurarii organizației patrulează aproximativ 75.000 de hectare pentru a opri tăierile ilegale și în pădurile învecinate, scrie El Pais.
Proiectul își propune să implice locuitorii din micile sate, situate la poalele Munților Făgăraș, prin crearea de locuri de muncă și prin atragerea treptată a mai multor vizitatori în zonă, precum și prin dezvoltarea de programe educaționale și sociale.
Percepția sătenilor din cele 28 de comunități locale s-a schimbat mult de-a lungul anilor, dar aceasta rămâne în continuare principala provocare de depășit.
La început, rezidenții i-au judecat pe membrii fundației ca pe niște străini care doreau să obțină venituri semnificative în detrimentul terenurilor lor.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
