O mână de ajutor pentru gălățenii fără posibilități: Cantina de ajutor social reabilitată cu fonduri UE

Pentru 450 de oameni sărmani, Cantina de Ajutor Social Galați este principala sursă zilnică de hrană. Bătrâni rămaşi fără nici un sprijin, persoane ce suferă de tot felul de invalidităţi, copii din familii nevoiaşe, toţi găsesc zilnic, la cantina de pe strada Dogăriei, o porţie de mâncare caldă sau un pachet cu alimente pentru a avea ce pune pe masă. Cine vede astăzi echipamentele de inox, spaţiile moderne de depozitare sau zonele administrative, cu greu ar crede că, în urmă cu doi ani, cantina era într-o stare deplorabilă. Clădirea era degradată de trecerea timpului, de la oale la cazane totul era depăşit şi uzat, tavanul stătea să cadă după fiecare ploaie. Din fericire, totul s-a schimbat graţie unui proiect de modernizare în valoare de aproape 3 milioane de lei, accesat de municipalitate în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013. Vechea „cantină a săracilor” s-a transformat din temelii şi acum îşi merită cu adevărat numele de Cantină de Ajutor Social, după toate standardele europene.
Clădirea care adăpostește Cantina de Ajutor Social din Galați a fost reabilitată cu bani de la Uniunea Europeană, venind în sprijinul celor mai necăjiți locuitori ai orașului: mai mult de jumătate dintre beneficiari sunt copii de vârstă preșcolară și elevi. Costurile s-au ridicat la aproape 3 milioane de lei, din care fondurile europene au acoperit 85%.

Dincolo de impactul social, reabilitarea a generat și creșterea calității serviciilor și a redus consumul energetic. Clădirea are o suprafață de peste 700 de metri pătrați și constă în bucătărie, depozite, zona administrativă cu birouri, sala de distribuire a hranei și toalete. Nu e puţin, dar toate au fost cuprinse în amplul proiect de renovare şi utilare cu finanţare europeană, derulat în perioada 2014-2016. Imobilul este acum modernizat și dotat corespunzător.

Acoperișul clădirii a fost reabilitat primul, în mod firesc: la fiecare ploaie, apa se scurgea șiroaie pe pereții interiori ai încăperilor. Angajații aproape că erau nevoiți să stea cu umbrelele în birouri pentru a se feri de apa care se infiltra prin toate crăpăturile, iar tavanul și pereții erau plini de igrasie. Dacă în arhivă nu s-ar fi păstrat fotografiile cu dezastrul din acea perioadă, pare greu de crezut că sediul ajunsese într-un asemenea grad de degradare.

Finanțarea europeană a inclus și modernizarea, utilarea și dotarea bucătăriei cantinei. Printre altele, au fost achiziționate noi dulapuri de refrigerare, o mașină electrică de spălat legume și verdeață, o mașină de tocat carne şi o mașină de feliat legume, un aragaz cu opt ochiuri, o friteuză dublă pe gaz, pubele de inox, spălătoare și un cărucior de marfă. Echipamentele sunt de cea mai bună calitate, majoritatea fiind fabricate din inox. Instalațiile termice, sanitare și electrice au fost înlocuite, în vreme ce instalațiile de apă și de canalizare au fost reabilitate.

La doi ani și jumătate de la punerea în funcțiune, bucătăria și spațiile de depozitare arată încă impecabil.

Alocația zilnică de hrană, 12 lei de persoană

Programul cantinei se desfășoară zilnic, de luni până vineri, între orele 7-13. În prima parte a zilei, în jur de 500 de kilograme de alimente sunt gătite în bucătăria unității, potrivit Adrianei Marin, administratorul cantinei. La 10:30, activitatea se mută în sala în care mâncarea preparată este împărțită în porții și dată beneficiarilor, contra unei semnături de primire. Pe lângă hrana gătită, oamenii primesc și alimente ambalate și fructe, destinate cinei. Pentru weekend, întrucât cantina nu are program, beneficiarii primesc toată hrana încă de vineri. Alocația zilnică pentru fiecare beneficiar este de 12 lei – o sumă mai mare decât cea alocată hranei bolnavilor din spitale.

„60% dintre beneficiarii cantinei sunt copii, de vârstă preșcolară sau elevi, crescuți de cele mai multe ori doar de mamă. Bolnavii cronic reprezintă 14% dintre beneficiari, iar vârstnicii, restul de 26%. Vârstnicii fără venituri primesc hrană gratuit, iar cei cu venituri mici plătesc o contribuție de 30% din venit. Obiectivul general al proiectului a fost acela de creștere a standardelor de calitate, a gradului de accesibilitate și a eficienței serviciilor sociale, prin îmbunătățirea infrastructurii sociale”, a precizat Laura Roșca, coordonator al Biroului de anchete sociale din cadrul cantinei.

„Dacă n-ai bani de pâine, copiilor ce le spui?”

Printre beneficiarii cantinei se numără mame care cresc singure șase, șapte sau chiar opt copii, bolnavi cronic aflați în situații greu de imaginat și bătrâni invizibili pentru cei din jur. Grupul care se strânge în fiecare zi la prânz pentru a lua mâncarea de la cantină este format din copii de vârstă preșcolară și până la femei sau bărbați trecuți bine de 70 de ani. Pentru mulți dintre ei, decizia de a apela la cantina de ajutor social a fost dificilă, așa cum mărturisește Mădălina, o tânără de 26 de ani.

Avea 18 ani când a devenit pentru prima dată mamă. „Mi-a fost oarecum să vin și să mă înscriu la cantină… Apoi, m-am gândit mai bine și am zis că nu este nicio rușine. Mâncarea este bună, alimentele pe care le primim sunt în regulă. Chiar și numai trei pâini dacă am primi pe zi, fără restul mâncării, ar fi de ajutor, pentru a le da copiilor de mâncare. Dacă n-ai bani de pâine în ziua respectivă, copiilor ce le spui? Ei știu că ai sau că n-ai?”, se întreabă Mădălina.

Fata este deja mamă a patru copii. Băiatul cel mic este încă bebeluș, în vreme ce fiica cea mai mare are deja opt ani. Tatăl copiilor nu a făcut față familiei tot mai mari. „La început, după ce am rămas singură, mi-a fost mai greu. Apoi m-am obișnuit cu situația actuală și am zis că merită să lupt pentru a le oferi copiilor un viitor. În fiecare dimineață mă trezesc la 6:30. O pregătesc pe fata cea mare pentru a merge la școală, apoi o duc pe cea mijlocie la grădiniță. Mă întorc acasă, fac curățenie, gătesc, vine timpul să iau ajutorul de la cantină, apoi o iau pe cea mijlocie de la grădiniță. Ne mai ajutăm și între vecini. Termin treaba abia noaptea, târziu, după ce au adormit toți copiii”, povestește Mădălina.

Boală după boală, speranța rezistă

Şi mai dramatice sunt cazurile unor bolnavi cronici, precum cel al soţilor Mihaela și Valentin. Bolile de care suferă cei doi sunt suficiente pentru a da de lucru mai multor secții dintr-un spital. Când avea doar câteva luni, Mihaela, acum în vârstă de 37 de ani, a rămas paralizată din cauza unei erori medicale. Până în adolescență, au urmat ani lungi de suferințe și de încercări de recuperare; niciun tratament nu a dat rezultate. Când a împlinit 16 ani, medicii le-au spus părinților că tânăra nu avea să o mai ducă mult.

„Doar că într-o dimineață, când m-am trezit, am simțit nevoia să merg la baie și m-am ridicat, pur și simplu, din scaunul cu rotile. A fost un şoc. Medicii care cu câteva zile înainte spuneau că o să mor ziceau acum că este… un miracol. Dar îmi aduc aminte şi acum când le spuneau părinților mei că nu o să mai trăiesc mult”, spune Mihaela.

Din păcate, necazurile nu s-au oprit aici. Femeia suferă în prezent și de diabet de tip II, fierea i-a fost scoasă, iar după decesul tatălui său, a intrat în depresie. Ulterior a fost diagnosticată şi cu o formă ușoară de epilepsie. „De parcă nu ar fi și așa prea mult, încă din copilărie sufăr și de ticuri nervoase, iar în urmă cu patru ani am fost diagnosticată cu cancer de col uterin. Este foarte greu, însă încerc să rămân optimistă. În fiecare dimineață, când mă trezesc, îi mulțumesc lui Dumnezeu că mi-a mai dat o zi, chiar dacă vederea mea este acum aproape inexistentă, din cauza diabetului”, adaugă Mihaela.

„Ne-ar fi imposibil să trăim fără mâncarea de la cantină”

Soțul Mihaelei suferă de o formă gravă de epilepsie. În adolescență, după ce a terminat zece clase, chiar înainte de a urma o școală de meserii, s-a îmbolnăvit de meningită și a zăcut în comă timp de câteva luni. Și-a revenit, însă a rămas cu sechele fizice și psihice. Creierul nu i se irigă suficient, motiv pentru care problemele de sănătate i s-au agravat. În trecut, Valentin avea o memorie extraordinară, dar astăzi nu s-ar putea descurca fără ajutorul soţiei sale.

Singurul venit al celor doi sunt indemnizaţiile de handicap, în total puțin peste 700 de lei pe lună. În asemenea condiții, mâncarea pe care o primesc de la Cantina de Ajutor Social Galați este esențială pentru a trece de la o zi la alta.

„Cam 200 de lei se duc pe medicamente, în fiecare lună. Din restul banilor ne-ar fi imposibil să trăim dacă nu am primi mâncarea de regim de la cantină. Suntem beneficiari ai cantinei din 2008”, spune Valentin.

Finanțarea europeană cu impact social

În spatele lui Valentin, al Gabrielei, al Mădălinei, al fiecărui om care stă la rând pentru a-și ridica porția zilnică de hrană, regăsim necazuri ignorate de aproape toți cei din jur. Cantina de Ajutor Social e unul puţinele lucruri care le dau speranţă şi îi ajută să rămână pe linia de plutire. Prin urmare, pe lângă renovarea și utilarea propriu-zisă a cantinei, investiția cu fonduri europene finalizată în urmă cu doi ani și jumătate a însemnat automat și creșterea calității vieții persoanelor asistate, grație unei alimentații zilnice raționale adecvate, după caz, persoanelor vârstnice, copiilor, dar și bolnavilor cronic.

„Din punct de vedere economic, lucrările de renovare, dotare și reabilitare desfășurate cu ajutorul finanțării europene au condus la o reducere a cheltuielilor cu utilitățile, ceea ce înseamnă că s-a consumat mai puțină apă, energie electrică și gaze naturale. În același timp, utilajele și echipamentele primite în cadrul proiectului sunt ușor de exploatat și nu poluează mediul înconjurător. Dar, desigur, cel mai important este că a crescut calitatea serviciilor asigurate persoanelor asistate”, explică Mihaela Alupoaie, șefa Direcției de Asistență Socială a Municipiului Galați și membră, în calitate de responsabil monitorizare și raportare, în cadrul proiectului de finanțare europeană.

Datele proiectului

Modernizarea cu fonduri europene a Cantinei de Ajutor Social Galați a fost posibilă printr-un proiect derulat în cadrul Programului Operațional Regional 2007-2013, Axa prioritară 3 – „Îmbunătățirea infrastructurii sociale”, domeniul major de intervenție 3.2 – „Reabilitarea/ modernizarea/ dezvoltarea și echiparea infrastructurii serviciilor sociale”. Contractul de finanțare a fost semnat pe 30 aprilie 2014, între Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice – Autoritatea de Management POR, ADR Sud-Est, ca Organism intermediar POR, de o parte, și parteneriatul dintre Unitatea Administrativ Teritorială (UAT) Municipiul Galați și Cantina de Ajutor Social Galați, parteneriat reprezentat de UAT Municipiul Galați, în calitate de beneficiar, de cealaltă parte.

Proiectul a fost depus spre finanțare la ADR Brăila în iunie 2010, iar contractul de finanțare a fost semnat în aprilie 2014 și finalizat în martie 2016.

Valoarea totală a proiectului a fost de 2.868.104,71 de lei, cu TVA, din care suma de 2.269.804,46 de lei a reprezentat asistența financiară nerambursabilă solicitată (finanțare asigurată în proporție de 85% din Fondul European de Dezvoltare Regională și în proporție de 13% de la Bugetul de stat – n.red.), iar suma de 46.322,54 de lei a însemnat contribuția proprie în proporție de 2% a beneficiarului. Valoarea TVA a fost de 551.9777,71 de lei.

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Viața Liberă Galați în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.