O miză uriașă pentru educația duală în România, care se află în fața unui deficit de forță de muncă calificată semnificativ, o provocare serioasă pentru mediul de afaceri, cu impact bugetar major. Estimările și avertismentele mediului de afaceri arată că, în mai puțin de 3 ani, jumătate de milion de locuri de muncă nu vor mai putea fi ocupate din lipsă de muncitori calificați.
„Impactul asupra Produsului Intern Brut poate ajunge între 9 și potențial 18 miliarde euro în 2026, ceea ce reprezintă un procent important în PIB” avertiza la începutul verii Alex Milcev, AmCham Romania/Partener, Tax&Law Leader, EY Romania & Moldova, la o conferință de presă organizată de Camera de Comerț Americană în România (AmCham).
Think tank-ul Centrul Român de Politici Europene a analizat în ultimul an una din principalele potențiale surse de forță de muncă calificată din România: învățământul profesional și tehnic cu tot ce înseamnă provocările acestor școli la nivel local (pilotare în două municipii reședință de județ Reșița și Piatra Neam) – de la nevoi ale angajatorilor, ale administrațiilor până la cât de eficiente sunt acum mecanismele de consultare locale.
Provocari cheie și soluții pentru ca învățământul dual să poată aduce pe piața muncii forța de care este nevoie la nivel local, în România
Viziune de politici publice și decizie: este nevoie de un semnal politic si administrativ clar: cine decide în învatamantul dual: actorii locali, inclusiv mediul de afaceri exprimând cererea pe care o are pe piața muncii, inspectoratele școlare sau ministerul sau mediul de afaceri exprimand cererea pe care o are pe piata muncii.
În acest moment decizia cade intre instituții iar decizii locale pe cifre de școlarizare în favoarea învățământului profesional și tehnic/ dual sunt întoarse prin decizii administrative la nivel central.
De exemplu, nevoi concrete din partea companiilor din Reșița și Piatra Neamț nu pot fi satisfăcute din cauza deficitului de populație școlară și a orientării copiilor mai curând către licee teoretice (cu risc de eșec școlar).
Concret, în Piatra Neamț doar 60% din solicitările de angajare de tineri calificați a operatorilor economici sunt satisfacute. La Reșița peste 100 de cereri concrete ale mediului de afaceri (dublul claselor de dual) rămân fără răspuns în fiecare an.
Creșterea finanțării pentru școlile tehnologice: noua lege a educației prevede creșterea finantarii cu 25%/elev doar pentru școlile din consorțiile duale finanțate din PNRR. Și, cu restul ce facem?
Implicarea autorităților publice locale în ecosistemul învățământului profesional și tehnic este esențială – autoritatea publică locală, ca anticameră a investițiilor și coordonator al proceselor de dezvoltare din municipalitate, este în poziția perfectă de a juca un rol de facilitator al relației dintre firme, școli, organizațiilor de tineret și ONG-urilor cele care adresează probleme sociale.
În plus, administrațiile locale se pot implica prin: consolidarea rețelei școlare, inclusiv dotările de internate și cantine, burse pentru elevii din învățământul profesional (Reșița acordă elevilor din dual Bursa RePop, asigură cazare și trei mese pe zi pentru elevii care stau în internat și transportul celor care vin din afara orașului) dar și prin derularea de ample campanii de comunicare în comunitate pe tema școlilor duale.
Coordonare a actorilor la nivel locali: mecanismele locale de consultare pentru diversele procese ce țin de învățământul dual trebuie consolidate. În acest moment, interactiuni puține și formalizate între instituțiile locale relevante pentru oferta educațională – școli, agenti economici, AJOFM, Camerele de Comert si Industrie). Potrivit reglementărilor actuale, actorii locali se consultă într-un așa numit Comitete Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social (CLDPS) care a fost treptat golit de conținut.
Acest mecanism trebuie revizuit, cu roluri cheie și nu neapărat consultative (ex. pentru curriculum în dezvoltare locala). Pierderea statutului juridic al CLDPS a afectat calitatea rezultatelor acestor procese.
Mai mult, IMM-urile au și ele mare nevoie de forta de muncă. Ele vin cu o ofertă fărâmița spre școli însă mecanisme concrete, active și periodice pentru a le consulta trebuie gândite și aplicate.
În acest fel ar putea fi mai bine adresată și slaba corelare a continuturilor educationale cu nevoile agentilor economici, o altă provocare a școlilor tehnologice.
Alte două provocări majore pentru care este nevoie de soluții rapide: școlile tehnologice sunt în fața unei crize iminente de specialisti care să predea discipline tehnice. În același timp, orientarea elevilor spre opțiuni precum liceele tehnologice presupune practici și resurse serioase pentru orientarea și consilierea în carieră.
Pentru a descoperi o meserie ori a găsi caracterul practic al unui traseu educațional în urma căruia ai o calificare, o meserie, o oferă concretă concomitent cu finalizarea studiilor de liceu este nevoie de orientare și informare timpurie a elevilor, încă din primele clase de gimnaziu. În acest moment există însă un deficit semnificativ de specialiști care să asigure eficient acest proces.
Nu în ultimul rând este nevoie pe toate palierele – și central, și local, de promovare intensă, țintită a învățământului profesional și tehnic în rândul părinților (peste 70% din decizia alegerii liceului provine din familie) – persistă deficitul de imagine pe care școlile profesionale îl au iar adresarea acesteia necesită interveniții pe termen lung, bună practică, exemple de succes, acțiuni de promovare mult mai ambițioase și persuasive decât cele din prezent. Lipsa resurselor însă face dificile aceste procese.
Analiza a fost realizată în proiectul „Parteneriat pentru Dezvoltare locală în domeniul ocupării tinerilor din Învățământul Profesional și Tehnic din municipiile Piatra Neamț si Reșița prin formare, consultare și dialog” cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020. (POCA).
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
