Jocul politic nu are pauză. Atunci când ajungi la putere ești în centrul atenției și te gândești la cum ai putea să controleze jocul, chiar dacă ești inițial un partid mic. Cele două partide mari din Parlament trăiesc și în acest moment din zestrea lăsată de centrele de putere create odată cu transformarea Frontului Salvării Naționale. Centrele de putere create la nivel local aparțin predominant socialiștilor și liberalilor și ei vor lupta pentru ele.
De aceea, cele două partide mici sunt insultate că sunt extremiste sau sataniste pentru că trebuie împiedicate să susțină o inițiativă comună de a avea alegeri locale în două tururi. Socialiștii europeni au sărit să reproșeze progresiștilor că au inițiative comune cu un partid extremist, dar nu au o problemă atunci când socialiștii români fac același lucru. Centrele de putere se pot eroda pentru că structura populației se schimbă și pentru că noi lideri politici pot coaliza mase critice în jurul lor care să erodeze din moștenirea celor două partide mari create din coapsa Frontului Salvării Naționale.
Pentru prima dată, în istoria postdecembristă avem două forțe politice ce pot rivaliza cu succes cu cele două partide tradiționale, rentiere ale unor alegători prinși în plasă cu mult timp în urmă. Șansa celor două partide mari este să creeze repulsie alegătorilor potențiali pentru a nu permite concurenților lor să-i atragă. Cele două partide mari alături de președinte lucrează pentru a nu permite intrarea în jocul mare a celor două forțe politice noi.
Cele două partide mari nu respectă partidele mici pentru că au convingerea că jocul va fi mereu în doi și nimic nu poate schimba această stare de fapt. De altfel, știm cu toții părerea partidului premierului despre cum nu se poate face o mică măgărie cu un ministru progresist pentru că nu te poți înțelege ”cu un câine”, care nu vrea să facă și băieții mari un ban gros prin prăduirea banului public. Un partid mic este considerat extremist de către băieții mari, inclusiv de președinte, celălalt se consideră de către băieții mari că este format din gay, care refuză Dumnezeirea specifică omului politic băiat mare ce știe să facă spectacol din propria rugăciune.
Extremismul în politica românească ca ură față de străini, intelectuali, atei, gay, minorități nu sunt mărci înregistrate ale unui partid, ci reflectă opiniile unei părți a votanților care se duc constant la vot și până acum votau unul din cele două partide mari. Frica de Dumnezeu și credința se văd în faptele politicienilor, iar declarațiile neinspirate ale unor politicieni din partidele mici nu sunt reflectate în documente politice oficiale și nu reprezintă un obiectiv politic de guvernare. Deocamdată amândouă partidele mici sunt la început de drum și nu au avut ocazia să conducă țara așa cum au condus-o mult timp cele două partide mari care au comis greșeli la guvernare ce ne-au adus în coada Europei și care reușesc să stimuleze constant români de valoare să se stabilească în alte țări mai decente din punct de vedere al calității oamenilor politici.
Criza politică actuală este generată de disprețul partidului mare încolonat cuminte în spatele premierului față de partidul mic din coaliție. Lipsa de experiență politică a premierul a dat naștere actualei crize politice pentru că revocarea celor trei miniștri (doi progresiști, unul liberal) putea fi argumentată frumos și pregătită din timp, nu prezentate ca decapitări pentru că au fost comise crime de gândire și de lezmajestate la adresă personalității ”cool” a premierului. Și programul de dezvoltare ”Liviu Dragnea Nicolae 3.0” putea fi Anghel Saligny dacă ar fi fost altceva decât un program de finanțare a campaniei interne a premierului și o sursă potențială de venit pentru a negocia susținerea unui guvern minoritar cu socialiștii.
Echipa câștigătoare a premierului încearcă să câștige timp pentru a negocia cu socialiștii absența acestora de la moțiunea de cenzură. Este dificil pentru ambele partide mari să intre în jocul deschis de către fiecare dintre cele două partide mici care au arătat că ”pot face vremea”, ca să folosim o expresie care ar plăcea mult premierului. Partidele mici s-au mișcat extrem de rapid și au arătat că un dușman comun poate stimula inițiative proprii ce sunt primite bine de către proprii alegători. Atât AUR cât și USRPLUS sunt concurente pe voturile celor din diaspora, dar pot aduce voturi și din zone diferite ale spectrului politic. Cei care nu mai au încredere în politica celor două partide mari au varianta celor două partide mici dacă ele știu să evolueze și să țină sub control demonii care le pot consuma.
Premierul ajunge să facă scrisori către Marele Licurici în care să se plângă că o forță extremistă lucrează la demiterea sa. Premierul, dacă va fi demis, are soluția ca împreună cu președintele să aducă țara în buza alegerilor anticipate prin propunerea sa a doua oară ca premier. Dacă președintele va juca cele două propuneri fără ca partidul mare ce va deveni proprietatea premierului să fie serios în propunerea primului candidat de premier tocmai pentru a îl propune a doua oară pe premier, realitatea este că președintele și premierul încalcă Constituția, dacă prima propunere nu va fi susținută la vot de către partidul premierului. Partidul mare va deveni sinonim cu premierul și performanța sa la guvernare, țara va rămâne neguvernată periculos de mult și economia o va lua la vale.
AUR și USRPLUS se pot coaliza și împotriva președintelui care, dacă va încălca Constituția, poate fi suspendat. Dacă ura împotriva premierului și președintelui ajung la cote ridicate, doar socialiștii îi vor putea menține la putere pe amândoi în schimbul unei victorii certe și zdrobitoare a socialiștilor la alegerile din 2024.
Partidele mari trăiesc pentru prima dată șocul de neimaginat că partidele mici le pot pune probleme serioase de imagine și pot eroda serios din propriul electorat.
Cei care ne vând ideea că politica este morală țin să păstreze centrele de putere. Pentru orice cunoscător al politicii, aceasta nu are legătură cu morala pentru că scopul scuză mijloacele, dacă acestea sunt legale. Cel slab nu îl poate înfrânge pe cel puternic, dacă respectă ce îi spun cei puternici și prietenii lor care îi susțin pe cei puternici în spațiul public. Cel care este puternic a fost și el odată slab și acum vine să ne mintă că politica trebuie să fie morală, că nu ai voie să votezi decât alături de un partid mare și nu ai voie să politizezi prostia, aroganța și lăcomia partidelor mari.
Dreptatea de la cel puternic nu se obține, dacă joci după morala stabilită de el. Să nu uităm că toți cei care sunt acum la putere și ne învață morala din poziții de putere au jucat rolul politicianului inofensiv pentru a ajunge aici. Ronald Reagan ne spunea că politica este cea de-a doua profesie ca vechime și seamănă cu prostituția. Atunci când faci politică trebuie să înveți de la maeștrii care au obținut rezultate așa cum sunt Reagan, Churchill și Brătienii. Reagan a produs colapsul Uniunii Sovietice prin antrenarea Uniunii Sovietice în competiția pentru înarmare care a condus la colapsul economic al Imperiului Răului.
Să nu uităm că Alexandru Marghiloman a ajuns premier după ocuparea Bucureștiului de nemți și a ajutat astfel prin asumarea acestui rol să devenim România Mare. Bismarck a mințit că este un pacifist până când a avut timp să înarmeze Prusia suficient pentru a face Germania Mare. Cele două partide mici nu pot decât să aibă inițiative punctuale comune care să slăbească cele două partide mari. Concurența din dispora dintre ele este irelevantă pentru că la alegerile parlamentare listele nu sunt unice ca în înțeleapta Republică Moldova și sunt în joc câțiva parlamentari la patru milioane de români din diaspora.
AUR atacă rezervele de votanți ale socialiștilor și liberalilor din mediul rural, USR PLUS atacă rezervele de votanți ale liberalilor din mediul urban. USRPLUS în coaliție avea un rol limitat în povestea slujitoarei premierului. Premierul-jucător a refuzat să dea banii pentru vaccinarea anti-rujeolă sau anti-poliomielită (care ne spune dânsul în scris, în calitate de Ministru de Finanțe, că nu sunt urgente, deși președintele Franklin D. Roosevelt ar avea o altă opinie decât un ”mic satrap” dat afara la reorganizare de către fostul său angajator ING), refuză să achite bani pentru a salva viața unor oameni și pentru vaccinarea Covid pentru că este mai dulce pupicul de la fanii săi din echipa câștigătoare pentru banii de la programul ”Liviu Dragnea Nicolae 3.0” și nu cunoaște că există în bugetul unui minister categoria banilor ce figurează necheltuiți, dar angajați spre a fi plătiți.
Indiferent de rezultatul încleștării politice, în care premierul și președintele au prima șansă, rugăm politicienii români să asculte sfatul doamnei Ann Richards, fost guvernator al Texasului. ”Oamenii nu vor să îi induceți în eroare sau să vă prezentați ca fiind ceva ce nu sunteți. Oamenii vor să vă uitați la voi și să spuneți că nu sunteți perfecți, și că sunteți exact ca noi, oamenii obișnuiți pe care voi îi conduceți. Nu vă cerem să fim perfecți. Vă rugăm doar să fiți inteligenți, să spuneți adevărul, să fiți cinstiți și să arătați o fărâmă de bun simț.”
