O soluție verde la criza gazului a devenit o gaură neagră

Data:

Centrala pe biogaz de la Săcueni, construită în perioada 2013-2016 cu bani europeni, circa 23 milioane lei,  pentru a produce energie verde, este o gaură neagră pentru bugetul Consiliului Județean Bihor.

În 2020, de pildă, s-au cheltuit aproape 6 milioane lei pentru a produce energie electrică în valoare de doar 56.105 lei. Motivul? Felul în care funcționează a fost gândit prost de la început și a fost căpușată de politruci.

Pentru a salva situația, autoritățile locale iau în calcul să ardă pentru producerea energiei electrice, în loc de dejecții animaliere și cereale, care se găsesc greu și sunt scumpe, deșeurile biodegradabile colectate de la orădeni. Așa centrala ar deveni profitabilă, iar Primăria ar câștiga reducând cantitatea de deșeuri depozitate la groapă.

Chiar dacă sunt „gratis”, banii europeni ar trebui folosiți cu cap, ceea ce nu tot timpul se întâmplă. Centrala Ecoland, o investiție pe bani europeni a Consiliului Județean Bihor din anii 2013-2016 menită să producă electricitate din surse „curate”, adică din biomasă, s-a dovedit un eșec, la care au contribuit din plin politicienii care s-au perindat pe la conducerea județului.

Scumpă și neproductivă

În 2016, în nordul Bihorului, la Săcueni, era inaugurată o centrală menită să producă energie electrică din biomasă, adică din dejecții animaliere și din cereale. Investiția se ridica la 23,6 milioane lei, bani care, în cea mai mare parte, au venit de la Uniunea Europeană, prin Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice.

Pe hârtie, totul părea „verde”: centrala urma să folosească dejecții de la fermierii din zonă și un mix de porumb cu secară de pe 126 hectare, ca să producă biogaz, transformat apoi în electricitate. În realitate, însă, centrala s-a dovedit un fiasco.

În 2020, de pildă, Ecoland a cheltuit aproape 6 milioane lei ca să producă energie electrică în valoare de doar 56.105 lei.

Citește și: România, lăudată la Kiev pentru ajutorul militar dar Ucrainei

Cu voia UDMR și PSD

S-a ajuns la acest dezastru pentru că centrala a fost „căpușată” de politruci. După ce PNL a ajuns la conducerea CJ Bihor în anul 2020, vicepreședintele Călin Gal (foto) a dezvăluit că Ecoland avea 7 angajați la Săcueni și încă 11 în birourile din Oradea, aproape toți membri UDMR și PSD, răsplătiți cu funcții de cele două partide care fuseseră la cârma județului.

Printre aceștia, VIP-uri locale care n-aveau nicio legătură cu activitatea Ecoland, precum fostul președinte al CJ și al UDMR Bihor, Alexandru Kiss, fostul șef al Regionalei Vamale Oradea, Călin Vesa, ori Stela Babău, șefa femeilor din PSD Bihor.

Salariile lor erau, firește, pe măsură. De pildă, Vesa încasa lunar o leafă de „doar” 9.500 de lei, deși centrala mergea în pierdere.

Mai mult, însăși filosofia instalației era greșită. Cerealele de pe 126 ha s-au dovedit insuficiente, așa că CJ Bihor trebuie să cumpere de fapt producția de pe 400 ha, iar dejecțiile sunt de 15 ori mai scumpe decât se estimase în proiect.

Fără materie primă cu care să lucreze, centrala nu și-a atins niciodată capacitatea de 4.457 MW/an, cel mai mult producând 3.600 MW în sezonul 2016-2017, în timp ce în 2020 a avut un rezultat jenant: doar 229 MW. Și asta cu costuri uriașe…

Produce cât consumă

După ce a concediat 9 din cei 18 angajați ai Ecoland și a investit peste 300.000 euro pentru repararea centralei, CJ Bihor a reușit să o aducă pe linia de plutire. În prezent, instalația pe biomasă produce curent pe care îl descarcă în rețeaua națională, dar banii astfel câștigați abia acoperă cheltuielile.

„Plătim într-un an 2,5 milioane euro pentru materii prime”, spune Călin Gal. Pe scurt, afacerea nu este rentabilă.

Șefii județului caută soluții, analizând trei opțiuni. „Prima variantă este să o facem rentabilă în situația actuală, cu condiția să putem tranzacționa și certificate verzi, a doua este să încercăm să o vindem, iar a treia să o integrăm în Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) din Bihor”, explică vicepreședintele.

Experiment „murdar”

Cea din urmă variantă e luată în calcul în urma unui experiment făcut de firma Eco Bihor, care administrează depozitul județean de deșeuri, locul unde ajung gunoaiele din tot județul, și care a scos la iveală că din acestea centrala ar putea produce biogaz și curent.

În baza unui acord pentru un proiect pilot, Eco Bihor a transportat la Săcueni, timp de 6 luni (din septembrie până în martie), deșeuri biodegradabile (coji de fructe și legume, resturi alimentare etc.) adunate din Oradea.

Scopul experimentului a fost nu doar de a găsi o soluție pentru Ecoland, ci și pentru municipiul reședință de județ.

„Stația de compostare din cadrul depozitului județean are o capacitate autorizată de 20.000 tone anual. Statistic, numai Oradea are capacitatea de a genera anual 50.000 tone de deșeuri biodegradabile, dacă se respectă colectarea separată.

Asta înseamnă că rămân 30.000 tone pe care stația nu va putea să le composteze”, explică Pásztai Zoltán (foto), directorul Eco Bihor.

Știind că Ecoland are probleme cu găsirea materiei prime, Pásztai a vrut să afle ce randament dă folosirea gunoaielor în instalația de biogaz, deoarece, la fel ca gunoiul de grajd ori cerealele, și deșeurile organice se descompun și eliberează gaz și căldură, ce pot fi transformate apoi în energie electrică.

Scenariu optimist

Experimentul a scos la iveală că deșeurile biodegradabile au un randament mai bun decât dejecțiile animaliere, o tonă de gunoaie putând produce 132 kWh (în timp ce dejecțiile au un randament de 100 kWh/tonă), dar semnificativ mai mic decât al cerealelor (350 kWh/tonă).

O problemă este însă că biodeșeurile sunt contaminate cu nisip, cenușă, sticlă și plastic, reziduuri care, după finalizarea procesului tehnologic, vor trebui depozitate tot la halda Eco Bihor, ceea ce generează costuri suplimentare. „Dacă s-ar îmbunătăți calitatea deșeurilor, reziduurile ar putea fi folosite în agricultură”, spune Pásztai.

În scenariul optimist, în care biodeșeurile nu ar fi contaminate cu plastic, Ecoland ar putea face un profit anual de 800.000 lei exclusiv din gunoaie. Dacă acestea vor fi „murdare”, profitul va fi mai mic.

Win-win

Pe lângă faptul că Ecoland ar avea materia primă asigurată, ideea testată de Pásztai mai prezintă un avantaj, pentru Oradea sau alt oraș care ar furniza deșeurile organice: cheltuieli mai mici pentru gestionarea deșeurilor. În prezent, fiecare oraș trebuie să reducă cu 55% cantitatea de deșeuri depozitate în halde.

Dacă nu va abandona gunoaiele pe care nu le poate composta, ci le va duce la Ecoland, Oradea se va apropia de țintă și, implicit, va plăti penalități mai mici. În plus, cu fiecare tonă de deșeuri nedepozitată, va economisi 80 lei, adică taxa de economie circulară, care se aplică pentru orice tip de deșeu abandonat în depozite.

„Prin economisirea tarifului de depozitare la haldă, a taxei de economie circulară și prin creșterea ratei de valorificare a deșeurilor, am calculat un beneficiu anual de 4,4 milioane lei pentru Primăria Oradea”, spune Pásztai, precizând că cel mai potrivit furnizor este municipiul reședință de județ deoarece aici cantitățile de biodeșeuri sunt mai mari decât în orașele mici. Așadar, o situație de tip „win-win”, în care fiecare câștigă.

Totuși, viitorul stației de biogaz este încă o necunoscută. „Vom lua decizia într-o lună sau două, după ce vom analiza fiecare variantă, cu toate datele. Vreau să fie o hotărâre bine justificată”, spune vicepreședintele CJ Bihor, Călin Gal. Nu de alta, dar Ecoland trebuie să aducă și satisfacții, pentru că pagube a produs destule…

Citește și: „Supersonica” Kovesi. Bilanț spectaculos după primul an ca procuror șef european

Au promis, dar n-au făcut

Cu o istorie deja veche, centrala Ecoland trebuia să fie o investiție promițătoare, dar din start a fost mai degrabă o afacere politică.

În 2010, vicepreședintele UDMR-ist al Consiliului Județean, Alexandru Kiss, anunța intenția de a construi instalația care să producă energie electrică din surse regenerabile, proiectarea ei fiind încredințată firmei Rono Aqua, deținută de un protejat al UDMR, Balogh Sóos Csaba.

Amplasarea la Săcueni, un fief UDMR, a fost justificată prin faptul că zona „abundă” în dejecții animaliere, care, pe hârtie, ar fi trebuit colectate de la fermele din zonă, la costuri mici.

Realitatea a bătut hârtiile: „transportatorii” nu erau, firește, autorizați și, implicit, nu puteau vinde fiscalizat dejecțiile către Ecoland.

Pe lângă această sincopă previzibilă, centrala a mai avut o mare hibă: execuția ei de către firma slovacă IMAO a lăsat de dorit, dovadă că în 2019, la doar 3 ani de la inaugurare, o parte din echipamente au cedat.

Liderii CJ Bihor de atunci, adică președintele UDMR Pásztor Sándor și vicepreședintele PSD Ioan Mang, nici nu au pus firma să repare defecțiunile, nici nu i-au imputat aceste cheltuieli. Mai mult, cei doi nici măcar n-au vorbit public despre eșecul Ecoland, de care nu erau străini…

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

Adriana Totorean
Adriana Totorean
Adriana Cătălina Totorean a absolvit Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” din Oradea, specializarea Filologie-Jurnalism, în anul 2007, iar în anii de liceu a scris pentru revistele şcolii. În 2010, a obţinut licenţa în Jurnalism la Universitatea din Oradea, cu o lucrare intitulată „Monografia Bihoreanului”. A urmat un masterat în „Drept civil şi procedură civilă”, la Facultatea de Drept a Universităţii din Oradea (2017). În 2008, a devenit redactor al săptămânalului Bihoreanul şi al portalului de ştiri www.eBihoreanul.ro. De asemenea, între anii 2009 şi 2011, a fost corespondent al agenţiei de ştiri Medifax. În redacţia Bihoreanul, este responsabilă de domeniile Educaţie şi Mediul înconjurător, pe care le-a acoperit constant cu seriozitate și profesionalism. Din anul 2010, coordonează și publicaţia bilunară de educaţie şi cultură ecologică Oradea noastră, care se distribuie împreună cu săptămânalul Bihoreanul.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul: