România își va alege primii doi candidați dintre cei 14 de pe lista care se vor califica în turul al doilea pentru a deveni al 5-lea președinte al Republicii de la Revoluție: Ion Iliescu, Emil Constantinescu, din nou un mandat Ion Iliescu, 2 mandate Traian Băsescu și 2 mandate Klaus Iohannis.
Rolul președintelui în România este diferit față de cel al președintelui din Franța. De exemplu, președintele nu poate dizolva Parlamentul la fel de ușor ca în Franța. Totuși, în funcție de personalitatea președintelui, acest rol poate fi mai mult sau mai puțin vizibil. Cu toate acestea, președintele este politicianul cu cea mai mare legitimitate directă, având milioane de voturi din partea cetățenilor. Clasa politică îl teme pentru că are acces la informațiile serviciilor secrete – acesta este marele său atu –, dar cetățenii nu știu, de fapt, care sunt adevăratele sale puteri.
Citește și: Ce ar trebui să voteze românii la alegerile prezidențiale?
Societatea românească încă așteaptă un salvator politic, atribuind președintelui toate necazurile și problemele societății, deși cele mai multe țin de competențele Guvernului sau Parlamentului. Aceasta demonstrează o lipsă de cunoaștere a Constituției, a politicii și a regimului semiprezidențial – o ignoranță exploatată evident de populiști. Sau, pentru a fi mai corecți, toate partidele trebuie să fie un pic populiste pentru a-i convinge pe cetățeni.
Anul acesta sunt programate 4 alegeri, un caz fără precedent:
- Alegerile locale, câștigate în mare parte de social-democrați;
- Alegerile europene, care au fost comasate cu cele locale de către partidele aflate la putere și câștigate de social-democrați și extrema dreaptă.
Programarea alegerilor a fost gândită astfel încât să favorizeze partidele mari aflate la guvernare. Spre exemplu:
- Primul tur al alegerilor prezidențiale are loc pe 24 noiembrie,
- Alegerile legislative sunt programate pe 1 decembrie,
- Turul al doilea al prezidențialelor se va desfășura pe 8 decembrie.
Este evident că cei doi candidați calificați în turul al doilea pe 24 noiembrie vor face campanie atât pentru ei, cât și pentru partidele lor, ceea ce va crește inevitabil procentajele acestor partide în alegerile legislative, în detrimentul celorlalte formațiuni politice. Societatea va fi divizată în două tabere, iar partidele mai mici vor fi ignorate.
După alegeri, România se va trezi cu multe crize, atât externe, cât și interne
La nivel de politică externă, președintele Republicii are în principal atribuții de politică externă. Având în vedere escaladarea războiului din Ucraina, președintele României trebuie să convingă Occidentul să nu cedeze și să continue sprijinul pentru Ucraina, chiar și în eventualitatea retragerii sprijinului din partea SUA. Președintele român va trebui să discute cu lideri ca Donald Trump și să le explice care sunt implicațiile pentru securitatea Europei în cazul unei victorii a lui Putin sau dacă i se fac concesii.
În ceea ce privește politica internă, asemenea Franței, țara se confruntă cu un deficit bugetar semnificativ. Guvernul ales va trebui să respecte regulile europene, care impun un deficit de maximum 3% pe an, în timp ce România este estimată să ajungă la un deficit de aproximativ 8% în 2025. Executivul va trebui să găsească soluții fiscale și bugetare pentru a reduce acest deficit.
Tot la nivel intern, Guvernul va trebui să accelereze absorbția fondurilor europene și să finalizeze reformele restante din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Pentru programele RRF, termenul limită este 2026. Dacă România nu finalizează toate proiectele la timp, riscă să piardă miliarde de euro.
Instabilitatea politică nu este binevenită acum
Sperăm că vor exista politicieni care să continue aceste proiecte și să finalizeze cel mai mare plan de reforme și investiții văzut vreodată în România de la 1989 încoace.
România trebuie să-și găsească identitatea la nivel european și să decidă ce rol va juca în noua economie. Țara trebuie să iasă din postura de „elev nou în clasă” și să devină mai activă, mai vocală în cadrul Uniunii Europene. Este, totuși, al 6-lea stat ca mărime din UE.
Politic, sperăm ca România să își recapete o identitate europeană mai puternică și să aibă lideri care să schimbe imaginea românilor în Europa – o imagine mai demnă, mai puternică.
În funcție de candidații care vor ajunge în turul doi, vom putea evalua dacă există un risc semnificativ pentru democrația românească. Pentru moment, nu spun nimic. Să ținem pumnii pentru România!
Citește și: Intervenție a pompierilor în Brașov: arbori căzuți și acoperișuri distruse de vânt
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
