Pielea unui mamut lânos siberian a fost expusă la condiţii atât de glaciale, în urmă cu 52.000 de ani, încât s-a liofilizat spontan, conservând fragmente de ADN.
Oamenii de ştiinţă au folosit acum aceste probe pentru a reconstrui genomul tridimensional al animalului, o reuşită care ar putea contribui la o mai bună înţelegere a speciilor dispărute şi chiar la stimularea eforturilor de a le readuce la viaţă, relatează vineri AFP, citat de Agerpres.
Genomul 3D al unui mamut lânos a fost reconstruit de cercetători
Până în prezent, specimenele de ADN antic erau prezente, în general, sub formă de fragmente incomplete, limitând semnificativ cantitatea de informaţii pe care cercetătorii le puteau extrage din ele.
„Acum am arătat că, în anumite circumstanţe, nu se păstrează doar aceste fragmente de ADN, ci şi dispunerea lor iniţială”, a declarat pentru AFP Olga Dudchenko, geneticiană la Colegiul de Medicină Baylor din Statele Unite, coautoare a studiului ale cărui rezultate au fost publicate joi în jurnalul ştiinţific Cell.
Oamenii de știință susțin că înţelegerea arhitecturii 3D a genomului – setul complet al ADN-ului său – este crucială pentru identificarea genelor active asociate anumitor organe.
Astfel, se poate înţelege, spre exemplu, modul în care celulele creierului îi permit acestuia să gândească, cele ale inimii să bată, iar cele ale sistemului imunitar să lupte împotriva bolilor.
Cercetătorii au considerat, până nu demult, că din cauza degradării rapide a particulelor foarte mici, aceste informaţii se pierd în mod inevitabil.
O probă de mamut lânos excepţional de bine conservată, găsită în Siberia
Însă, în urmă cu aproximativ zece ani, o echipă internaţională de oameni de ştiinţă şi-a propus să găsească o probă străveche a cărei organizare 3D a ADN-ului a rămas aproape intactă, până în punctul în care ar putea fi reconstruită în întregime cu ajutorul unei tehnici noi.
Căutarea lor i-a condus spre o probă de mamut lânos excepţional de bine conservată, descoperită în nord-estul Siberiei în 2018, scrie Agerpres.
Oamenii de știință nu au reușit să stabilească dacă acest pahiderm – o femelă – a murit în mod natural sau a fost ucis de oameni. Se pare că acesta a fost ulterior dezmembrat, rămânând însă intactă pielea din jurul capului, gâtului şi urechii stângi.
Citește și Ce conține un vaccin. Despre ARN Mesager, sărurile de aluminiu și mercur
Erez Lieberman Aiden, care a condus acest studiu, a declarat pentru AFP că, deşi scopul grupului de cercetători nu a fost acela de a readuce la viaţă mamuţii, informaţiile adunate ar putea ajuta în acest sens.
Totodată, o echipă japoneză de cercetători a anunțat că intenţionează să cloneze mamuţi lânoşi, în timp ce un grup american încearcă să creeze elefanţi „mamutizaţi” genetic.
Autorii acestui studiu speră că acesta ar putea marca începutul unui nou capitol pentru paleogenetică, în cazul în care vor fi descoperite mai multe mostre de acest tip.
Olga Dudchenko a declarat că permafrostul din Arctica rămâne un loc promiţător pentru a le căuta, dar procesele de mumificare practicate de anumite civilizaţii antice, spre exemplu pe animale domestice, ar fi putut, de asemenea, să facă posibilă păstrarea ADN-ului lor.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: CNN)
