OCDE despre România: promovarea magistraților fără criterii meritocratice, amenințări, elita închisă din sănătate | G4 Media

OCDE despre România. Ce recomandări și observații au primit autoritățile române. Capitolul dedicat justiției ridică mai multe probleme.

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), organizație cu care România a început discuțiile formale pentru aderare, a transmis autorităților mai multe observații și recomandări legate de domeniul justiției, potrivit unui document consultat de G4Media.

Citește și Hărțuirea jurnaliștilor români, criticată de Departamentul de Stat al SUA. Cazul Boroș-PRESShub

O chestiune importantă: lipsa promovării meritocratice a magistraților

Documentul este un draft realizat de specialiștii Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) și poate suferi modificări în dialogul cu autoritățile române.

Capitolul dedicat justiției ridică probleme precum lipsa promovării meritocratice a magistraților sau amenințările la adresa independenței judiciare.

Observațiile din documentul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) se bazează pe documente oficiale ale unor instituții precum Comisia Europeană și Comisia de la Veneția, dar și pe discuții cu societatea civilă.

Citește și Raportul Departamentului de Stat al SUA privind drepturile omului în România pe 2023 dezvăluie „corupția guvernamentală gravă”

OCDE despre România. Măsurile prevăzute sunt insuficiente

Principalele observații ale OCDE:

– lipsa promovării meritocratice în justiție și amenințările la adresa independenței judiciare a judecătorilor, în special în ceea ce privește criteriile de promovare a judecătorilor la Înalta Curte de Casație și Justiție.

OCDE citează îngrijorări cu privire la procesul de selectare a magistraților, precum absența unor criterii de selecție obiective și a unor limite de durată a mandatului examinatorilor;

– publicul și companiile percep amenințări și presiuni din partea guvernului și a politicienilor la adresa independenței sistemului judiciar.

În acest sens, deciziile Curții Constituționale privind întreruperea termenului de prescripție a răspunderii penale a fost indicată ca fiind de natură să întărească neîncrederea în sistemul judiciar;

– activitatea Inspecției Judiciare a fost de asemenea contestată, fiind citate unele cazuri de sancțiuni disciplinare din partea la adresa unor judecători și procurori care au provocat îngrijorare;

– procedura de selecție a procurorilor desemnați pentru a investiga magistrații corupți are puncte slabe;

– E posibil ca măsurile prevăzute în Strategia Națională Anticorupție să fie insuficiente pentru a aborda eficient corupția sistemică și capturarea instituțiilor

Continuarea în G4 Media.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

Foto: pixabay.com / WilliamCho