Operațiunea vaccinare – cum stăm

Data:

Am vrut să știm cum merge vaccinarea. În primul rând, cum se face programarea, apoi cum se-ntâmplă lucrurile la centrele de vaccinare. Demersul este și jurnalistic, dar și în interes personal, pentru că toți suntem direct implicați. 
La prima vedere, lucrurile nu stau prea bine în România.
La a doua vedere, se poate și mai rău.

1. Experiența personală. Vineri, 15 ianuarie, se anunță la televizor, oficial, că nu mai sunt locuri în București pentru vaccinarea din etapa a II-a, persoane peste 65 de ani și bolnavi cronici. Până în acel moment nici nu știusem că se fac programări. Îmi creasem cont pe https://programare.vaccinare-covid.gov.ro, dar mesajul de pe site era clar: nu încă.

Ok, vina mea, n-am verificat din oră-n oră. Miza – și singurii din familie eligibili – erau părinții soției. Am încercat să-i programez și am dat peste un tabel cu spitale. Unele figurau cu 0 locuri disponibile, altele cu câteva sute libere! Dar numai până selectai unul dintre ele – cum intrai pe el, dădeai de un calendar „orb”, pe care nu puteai face nimic. Le-am încercat pe toate – la fel. Am abandonat.

Sâmbătă dimineață, însă, au început să curgă știrile. Mai întâi, am aflat despre bucureșteni care s-au programat în alte orașe, acolo s-a putut. N-am apucat să aflu dacă te poți programa și la Paris, nici să-i trimit pe socri la Giurgiu, cum începusem să fac, că am aflat de la un prieten că tocmai ce s-a programat în București! Oficial, tot nu existau locuri, dar omul încercase la un spital și… fusese programat la altul!

M-am dus la acest altul, care continua să figureze cu 0 locuri, și, surpriză: pe calendar apăreau multe zile cu locuri libere! I-am programat pe socri fără probleme, am primit și confirmările.

2. Informațiile media. Haos. Aglomerație, oameni așteptând în frig, peste ora programată, două și chiar trei ore, înscrieri făcute pe hârtie, cu pixul, că nu mai funcționa sistemul, oameni evident nervoși sau chiar speriați: o răceală la coadă le putea interzice vaccinarea.

3. Luni dimineață, informațiile de la colegii din proiectul „Facts Not Fake”: în Dolj, din 24 de centre s-au deschis 4, în Timiș 2 din 17, în Iași 17 din 33, în Hunedoara 3 din 10, în Covasna 2. Să te tot programezi. În plus, nu se găsise încă o soluție pentru cei netransportabili.

4. Cine ce cum când unde. După ce s-a spus pe toate căile că instituțiile esențiale vor face ele programările pentru angajați (iar pe site scrie și acum „persoana juridică”), în cele mai multe locuri nu e clar încă dacă acest lucru se va întâmpla, căci organizațiilor respective li s-a cerut doar numărul de solicitanți, nu și lista lor.

Sursă: Inquam Photos / Octav Ganea

Cum e la ceilalți

Să ne oprim puțin și să tragem cu ochiul prin Europa și prin lume. Se pare că, prin comparație, nu stăm așa rău.

În afara știrilor oficiale, am folosit, o dată în plus, „rețeaua” de prieteni din lume. E bun și Facebook la ceva.

În Austria, ca și la noi – dar abia din 25 ianuarie –, te poți programa programa pe un site, completând un formular, ori telefonic, la un număr special creat de casa de asigurări.

În Germania, primești acasă o scrisoare în care ți se spune unde să te prezinți. Asta înseamnă – să subliniem – o excelentă evidenţă informatizată a populaţiei.

În Franța, tot din 25, se vaccinează persoanele peste 75 de ani, cei din casele de bătrâni (la fața locului) și personalul medical. Programările se fac telefonic. După calculele Ministerului Sănătății, restul populației va fi vaccinat până la sfârșitul verii.

În Portugalia, până la sfârșitul lui ianuarie se vaccinează medicii, cei din instituțiile considerate esențiale și bătrânii din cămine. În februarie vine rândul celor cu câteva boli cronice severe. Din aprilie, cei de peste 65 de ani, persoanele de peste 50 cu afecțiuni mai puțin severe, iar restul populației – adică majoritatea – abia din iunie!

În Spania, ca și în Germania, nu se fac programări, ci s-a împărțit populația pe categorii și te cheamă ei. În prima fază s-au vaccinat personalul sanitar din spitale și bătrînii instituționalizați. Apoi s-a trecut la faza 2, persoanele peste 80 de ani. Au existat primari care au profitat de poziție și s-au vaccinat peste rând. S-a aflat și a ieșit scandal. Cel mai mare a izbucnit după Manuel Villegas, consilierul de Sănătate al regiunii Murcia, s-a vaccinat el, soția și angajații din subordine. A declarat că a crezut sincer că sunt în prima linie. „A demisionat după amiază, în lacrimi”.

Trecând oceanul, în comitatul Orange din Statele Unite există o aplicație în care te înregistrezi și verifici când sunt disponibile vaccinuri pentru a rezerva un loc. Se pot înregistra deocamdată cei peste 65 de ani. Pentru statul California oamenii au acces numai după persoanele fără adăpost și… deținuții din închisori, dar Orange și-a făcut propriul sistem. Din altă sursă am aflat că un student român venit în State pe 4 ianuarie la studii a fost testat și vaccinat până în 14.

În partea opusă a lumii, în Australia, vaccinările încep probabil în martie, cu cei din sănătate și bătrânii.  „Nu e obligatoriu și nu se face nici reclamă că ar ajuta cu ceva. Poziția oficială e că așteptăm să vedem ce se întâmplă la alții”. E drept însă că Australia, în ciuda dimensiunilor sale continentale, stă excelent în statistici (locul 106 în clasamentul Worldometers, unde România a ajuns pe locul 23), grație izolării, densității extrem de reduse a populației (3,3/kmp) și gestionării granițelor, inclusiv între cele 6 state ale federației.

Ce spun cifrele

La nivel global, pe 17 ianuarie, conform statisticii Bloomberg, România era pe locul 18 în lume și pe 6 în UE la număr de vaccinări. Pe primul loc se aflau Statele Unite, cu 14,3 milioane, urmate de China, cu 10 milioane, Uniunea Europeană, cu 5,2 milioane și Marea Britanie, cu 4,3.

Dintre țările UE, pe primul loc era Italia, cu 1,1 milioane de vaccinuri făcute, urmată de Germania, cu peste un milion, Spania – 769.000, Polonia – 457.303, Franța – 422.127, România – 205.060. Între timp, am trecut de 300.000.

Cât privește procentele, topul mondial era dominat de Israel – 25,9% din populație, urmat de Emiratele Arabe Unite – 17,5%, Bahrein – 9,5%, Marea Britanie – 6,45%, Statele Unite – 4,36%. România se situa la 2%, dar multe state nu au ajunseseră nici la 1%.

Oricum, este cea mai amplă campanie de vaccinare din istorie: peste 42,2 milioane de doze fuseseră deja administrate în 51 de țări și se efectuau în medie 2,43 milioane de vaccinări pe zi. O cifră totuși înfricoșător de mică, pentru că, dacă ritmul ar rămâne acesta, imunizarea generală a planetei ar dura peste 3.000 de zile, adică vreo 9 ani… Sau, pentru mult discutata „imunizare de turmă” vizând 70% din populație, „doar” 6 ani… Dar să fim optimiști: sigur ritmul va crește semnificativ și imunizarea generală se va produce mult mai repede.

Freedom! Freedom! – No so fast…

În Uniunea Europeană uu fost încheiate contracte pentru vaccinurile produse de AstraZeneca (400 de milioane de doze de vaccinuri), Sanofi-GSK (300 de milioane), Johnson & Johnson (400 de milioane), BioNTech-Pfizer (600 de milioane), CureVac (405 milioane de doze) și Moderna (160 de milioane de doze). Comisia Europeană (CE) a încheiat de asemenea o serie de discuții preliminare cu compania farmaceutică Novavax în vederea achiziționării a până la 200 de milioane de doze. În total, s-a asigurat un portofoliu de peste 2 miliarde de doze, super-acoperitor (în două tranșe) pentru cei 447 de milioane de cetățeni europeni. Deocamdată însă sunt autorizate doar BioNTech-Pfizer și Moderna.

Sursă: Inquam Photos / Octav Ganea

Conform precizărilor care pot fi consultate la adresa https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/QANDA_20_2467, „Toate statele membre vor avea acces la vaccinurile împotriva COVID-19 în același timp, în funcție de dimensiunea populației lor. Numărul total de doze de vaccin va fi însă limitat în cursul primelor etape de distribuire și înainte ca producția să poată fi intensificată”, iar stabilirea grupurilor prioritare, programarea și vaccinarea propriu-zisă sunt în responsabilitatea fiecărui stat în parte. 

Alte precizări importante de la CE:

– În funcție de ritmul vaccinării și al infecțiilor naturale, pandemia s-ar putea afla sub control în Europa până la sfârșitul anului 2021, cel târziu.

– Putem răspândi totuși boala dacă am fost vaccinați? Răspuns: „Nu se știe încă. Prin urmare, deocamdată, chiar și persoanele vaccinate vor trebui să poarte măști, să evite aglomerările din spațiile închise, să respecte distanțarea socială etc.”

– Dacă am avut deja COVID-19 și m-am vindecat, tot trebuie să mă vaccinez? „În prezent nu există suficiente informații disponibile pentru a ști dacă sau cât timp după infectare este protejată o persoană de a se îmbolnăvi din nou de COVID-19 (…) Dovezile de până acum sugerează că imunitatea naturală împotriva COVID-19 poate să nu dureze foarte mult, dar sunt necesare mai multe studii pentru a înțelege mai bine acest lucru”.

Între timp, în România, în ciuda programărilor la oră fixă, sunt cozi la vaccinare, formate în unele locuri cu peste o oră înainte de deschiderea centrelor și, pentru operativitate, bătrânii completează formulare în stradă…


Acest articol a fost publicat pe PressHUB în cadrul proiectului
“COVID-19 FactsNotFake -The Emergency Newsroom. Infodemic Lie Detector”, un proiect Freedom House Romania, în parteneriat cu Trinitas TV, Radio Trinitas, Ziarul Lumina și Agenția de Știri Basilica, finanțat de Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a Ambasadei Marii Britanii. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Tudor Călin Zarojanu
Tudor Călin Zarojanu
Este absolvent al Facultății de Matematică, secția Informatică, Universitatea București, 1980, programator principal, jurnalist din 1992, în prezent redactor la Ziarul Lumina, redactor de carte, traducător de cărți din engleză și franceză, realizator din 2010 al rubricii TVR “De ce-aş citi?”. Ca jurnalist, a lucrat la Zig Zag (șef de secție), Revista X (redactor-șef adjunct), Flacăra (redactor-șef), Cotidianul (șef de secție), Mediafax (șef de secție), TVR (consilier PDG, editor coordonator), Biroul de presă al Patriarhiei (consilier patriarhal). A colaborat la Radio România şi la numeroase publicaţii. A fost membru al Juriului Premiilor Clublui Român de Presă 2011, secţiunea Jurnalism cultural, şi al Juriului de scenarii CNC (2014). A publicat 15 cărți: romane, proză scurtă, memorialistică. A fost director editorial la Corint și Paralela 45.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Cum și cât puteți beneficia de servicii gratuite de îngrijire la domiciliu

Dacă sunteți asigurați și aveți probleme de sănătate care...

Jurnalista Emilia Șercan: Demisia lui Sorin Cîmpeanu ar trebui urmată de retragerea prevederilor controversate din Legile Educației

Jurnalista Emilia Șercan afirmă în interviul pentru Europa Liberă că acest moment al demisiei lui Sorin Cîmpeanu ar trebui folosit de clasa politică și de președintele Klaus Iohannis, creatorul proiectului „România Educată”, drept unul de reașezare a criteriilor de integritate și competență într-o funcție publică.

CLASIC_#LaServaPadronaRocks

Nu știu dacă e prima operă pusă în scenă...