Pentru a-l parafraza pe Mark Twain, vestea venirii în România a celui mai bogat om din lume, Elon Musk, a fost exagerată. Nu e însă exagerată vestea morții presei românești. Se va spune că nu e o noutate, ceea ce e adevărat.
Cadavrul se răcise de mult, dar trista veste nu ajunsese încă în toate colțurile țării pentru că nu a mai avut cine să o difuzeze. Sau, pentru a fi mai preciși, nu mai era nimeni care să fie un credibil purtător al acestei vești. Al oricărei vești.
Citește și: Care a fost miza fake news-ului despre vizita lui Musk în România
Revenind la Godot-ul care (nu) a venit în România (un Godot care în imaginarul nostru e desigur american, așteptarea americanilor rămânând parte a identității noastre colective), site-ul paginademedia.ro a preluat o monitorizarea MediaTrust (un nume potrivit…) care a observat că într-un singur week-end, cel de la sfârșitul lui octombrie, „au fost scrise sau difuzate pe TV un total de peste 1.600 de materiale” referitoare la o vizită prezentată ca reală, iar brand-urile implicate au dintre fost cele mai cunoscute de pe piața media, vezi câteva exemple mai jos, inclusiv cei care au evitat prea-construit-ul fake-news.
Problema lipsei de credibilitate nu vizează doar sub-sistemului mediatic, ci întregul sistem de putere fondat după căderea comunismului. Utilizarea, începând cu decembrie 1989, apoi în diverse episoade-cheie, de la 13-15 iunie 1990 la 10 septembrie 2018, a diversiunii și dezinformării ca politică de stat, a săpat durabile tranșee ale neîncrederii societății în stat și în toate instituțiile legate de acesta.
Comentariul integral în Sens politic.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
