În SUA, cancelarul Scholz a dat din colț în colț. Politica lui rusă e imposibil de explicat. Cum o văd intelectuali ca scriitorii Bernard-Henry Levy, Herta Müller și colega ei Svetlana Alexievici? Ca una de rușine.
Pentru Bernard-Henry Levy lucrurile sunt clare. ”Colaborarea Germaniei cu Rusia pe spinarea Ucrainei e o trădare a realizărilor postbelice”.
Filosoful francez, revenit la liberalism, după ani de cantonare în dreapta spectrului politic, se arată uluit, în publicația americană Tablet, de lipsa de apetență a Germaniei pentru ajutorarea Kievului.
Levy e siderat de înțelegerea pe care Berlinul o manifestă față de Rusia, într-un moment în care Moscova a devenit un real și acut pericol în estul continentului, anglo-saxonii au mobilizat, ori sunt gata să ”mobilizeze forțe nu departe de linia de front ucraineană, Franța anunță dislocarea unui batalion în România, iar Suedia își mobilizează împotriva Rusiei flota de război și dronele”.
Optimist incorigibil, gânditorului parizian i se pare, prin urmare, că toate acestea, ”chiar dacă încă nu s-a câștigat nimic”, ar fi, ”de ani de zile, prima veste bună: faptul că lumea liberă (și nu trebuie să ezităm s-o numim așa) reacționează la amenințarea unei invazii în Ucraina, iar Vladimir Putin începe, așa cum era de așteptat, să se retragă”. Or, nu e clar nici acum că Putin ar da înapoi.
Citește articolul integral pe Deutsche Welle
Citește și: NATO, mai divizată ca oricând cu privire la poziţia faţă de Rusia
