Orașul din România care se încălzește cu energie geotermală, printr-un proiect început în 1995, este Beiușul. Localitatea din Bihor a devenit un exemplu de bună practică în ceea ce privește ieșirea de sub dependența de combustibili fosili.
Primul foraj a fost realizat în 1995-1996.
„În prima fază de exploatare, au fost conectate la reţeaua de apă geotermală cartierele de locuinţe şi principalele instituţii ale oraşului”, potrivit Primăriei Beiuș. Acest lucru a permis ca ani la rând orașul să se afle în topul localităților cu cel mai mic preț la gigacalorie din țară.
Anii ’90 au reprezentat doar un prim pas. La începutul anilor 2000 s-a forat un al doilea puț, iar „începând cu anul 2008, şansa dezvoltării durabile a municipiului s-a conturat prin atragerea masivă de fonduri europene nerambursabile, ajungând în prezent la valoarea semnificativă de 20 de milioane de euro proiecte implementate şi în curs de implementare.
Orașul din România care se încălzește cu energie geotermală
Proiectul „Beiuş – Oraş geotermal”, în valoare de 4,3 milioane euro, are ca scop eficientizarea folosirii resursei de apă geotermală.
Anual, în oraşul Beiuş se consumă mai mult de 200.000 Gcal, care sunt produse numai din sursa geotermică”, se precizează pe site-ul Primăriei Beiuș.
Energia geotermonală, o soluție pentru tranziția verde
Creșterea prețului la energie i-a făcut pe 84% dintre europeni să înțeleagă și să susțină necesitatea reducerii dependenței UE de resursele rusești, potrivit Standard Eurobarometru 98 – iarna 2022 – 2023.
În contextul tranziției la energia verde, regenerabilă, România are un mare avantaj. Dar pe care nu îl folosește la potențialul maxim: energia geotermală.
„Energia geotermală este generată de descompunerea lentă a substanţelor radioactive naturale din pământ, astfel că energia geotermală constituie o sursă inepuizabilă de energie primară, (…), fiind o sursa de energie primară ieftină în comparaţie cu combustibilii fosili, nepoluantă, spre deosebire de alte forme de energie regenerabilă (solară, eoliană), energia geotermală este constantă şi poate fi utilizată continuu, indiferent de condiţiile atmosferice ”, explică dr. ing. Nicolae Trasca-Chirita, ing. Radu Mircescu, Ing. Ion Stoian și Ing. Bogdan Biro în „Potențialul geotermal al zăcămintelor de petrol din România”.
În România, se folosesc doar 155 – 200.000 Gcal/ an dintr-un potențial de cca. 1,67 milioane Gcal/an.
În „Strategia energetică a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050”, din august 2020, se sublinează faptul că țara noastră exploatează într-o mică măsură energia geotermală.
„Cercetările anterioare anului 1990 au relevat faptul că potenţialul resurselor geotermale cunoscute din România însumează aproximativ 7 PJ/an (cca. 1,67 milioane Gcal/an).
Evidenţele din perioada 2014-2016, consemnează că din tot acest potenţial sunt valorificate anual sub forma de agent termic sau apă calda între 155.000 şi 200.0000 Gcal.”
Strategia identifică și o cauză pentru exploatarea redusă: costurile pentru săparea unei sonde de apă geotermală care sunt similare cu costurile pentru săparea unei sonde de hidrocarburi.
„În aceste condiţii, pentru adâncimile de peste 3.000 metri care caracterizează majoritatea resurselor geotermale din România, amortizarea investiţiilor pentru utilizarea energiei geotermale depăşeşte 55 ani; astfel de proiecte sunt considerate nerentabile. Prin urmare, parcul de sonde de producție de apă geotermală nu a crescut“, menționează documentul.
Oradea investește în geotermal
Și Oradea urmează să fie orașul din România care se încălzește cu energie geotermală. În prezent autoritățile investesc 30 de milioane de lei fără TVA într-un proiect prin care își propune construirea unei stații geotermale.
Citește și: Energie geotermală pentru încălzirea caselor, proiect extins la Oradea
Totuși, Elena Popescu, Directorul general adjunct al Direcției de Politici Energetice și Green Deal din Cadrul Minsterului Energiei, prezentă la Energy Forum, eveniment oraganizat de Freedom House România pe 14 martie la București, a fost destul de rezervată în ceea ce priveste rapiditatea realizării tranziței României la energia verde, declarând pentru PRESShub faptul că nu crede că „România va putea atinge procentul de 41% specificat în anexa directivei europene”.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Sprijinit cu un grant din partea Islandei, Liechtenstein și Norvegiei, prin granturile SEE 2014-2021, în cadrul proiectului “Energy literacy for an efficient and sustainable Romania. Transversal knowledge transfer and awareness raising between Romania and Norway. (ELES)”
